Guvernul urmează să decidă în această săptămână cum arată a doua rectificare a bugetului pe 2026. „În următoarea săptămână luăm decizia pe a 2-a rectificare și buget”, a spus vineri, 6 noiembrie, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Termenul legal pentru ultima rectificare a anului este 30 noiembrie.
Nazare a trimis la începutul săptămânii trecute o adresă tuturor ministerelor și instituțiilor care primesc bani de la buget. „Am făcut adresă la toate ministerele să vină cu reduceri de cheltuieli, comasări”, a spus ministrul. El a avertizat că bugetul trebuie să arate ce se poate plăti cu adevărat: „Nu putem să revenim la situația în care bugetul nu reflectă realitatea.”
Ministrul a spus că nu vrea taxe noi și că Guvernul își menține angajamentul de a elimina impozitul pe cifra de afaceri, plătit de companiile mari. El a legat totul de evaluarea României de către agențiile de rating: „Dacă nu respectăm angajamentele, primim direct cartonaș roșu.”
Ce a făcut prima rectificare
Guvernul a aprobat-o pe 30 octombrie, la scurt timp după învestire. Rectificarea a crescut deficitul bugetar cu 3,5 miliarde de lei, dar, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, deficitul calculat pe banii plătiți efectiv a rămas la 6,24% din PIB, aproape de ținta de 6,2%. Ministerul a pornit de la un PIB estimat la 2.086 de miliarde de lei.
Banii suplimentari au mers în principal la Ministerul Muncii, care a primit 3,32 miliarde de lei, la Sănătate, la Interne și la Agricultură. Pentru dobânzile la datoria publică s-au alocat 3,5 miliarde de lei în plus, iar autoritățile locale au primit peste 2,7 miliarde de lei din TVA.
Cererile ministerelor fuseseră mult mai mari. Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, ele au cerut în total aproximativ 60 de miliarde de lei, aproape 3% din PIB. A doua rectificare este momentul în care o parte dintre aceste cereri pot fi aprobate sau respinse definitiv.
Ce cere PSD
Sorin Grindeanu, președintele PSD, partid din coaliția de guvernare, vrea ca a doua rectificare să fie făcută după ce Comisia Europeană își publică prognoza de toamnă și după ce apar noile date ale Institutului Național de Statistică. El a mai spus că documentul trebuie să arate ce s-a plătit, ce obligații au rămas neachitate și ce cheltuieli sunt deja înregistrate în contabilitatea după regulile europene.
Diferența contează. Deficitul „cash” urmărește doar banii care au ieșit efectiv din trezorerie. Metodologia europeană ia în calcul și cheltuielile făcute, dar neplătite încă. „Un deficit cash mai mic nu înseamnă automat că statul are mai puține datorii sau că situația sa financiară s-a îmbunătățit”, a spus Grindeanu.
Ce mai apasă pe buget
După primele nouă luni, deficitul era de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB. Ultimul trimestru este însă de obicei cel mai scump. După prima rectificare, Nazare a spus că statul mai are de finanțat aproximativ 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni.
Pe lista de cheltuieli se află și compensarea prețurilor la energie. Plățile făcute până acum în această schemă depășesc cinci miliarde de lei, iar Guvernul caută o formulă de plată eșalonată. Separat, Ministerul Energiei lucrează la măsuri de sprijin pentru companiile afectate de scumpirea gazelor și a electricității. Nazare spune că le va susține doar dacă „se încadrează în spațiul fiscal pe care îl avem”.
Miza depășește anul 2026. Agențiile de rating reevaluează România la începutul lui 2027, iar bugetul pe anul viitor, pe care Ministerul Finanțelor îl construiește în paralel, pornește de la o țintă de deficit de 5% din PIB. Orice cheltuială acceptată acum la rectificare, dacă devine permanentă, se mută automat și în calculele pentru 2027.
