Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se reunește joi, 12 noiembrie, într-o ședință de politică monetară după care banca centrală își publică noua prognoză de inflație. Dobânda-cheie a fost menținută la 6,50% la ultimele ședințe, iar piața nu se așteaptă la o schimbare. Mai interesant este ce va spune banca centrală despre curs.
Economiștii BCR au văzut în declarațiile purtătorului de cuvânt al BNR de după ședința din 8 octombrie semnalul unei schimbări de abordare. În interpretarea lor, banca centrală ar prefera de acum să păstreze dobânda neschimbată, chiar dacă asta înseamnă un curs mai mobil. BNR a precizat că regimul de flotare controlată a leului rămâne neschimbat, dar a recunoscut că intervine mai puțin decât înainte pentru a ține cursul pe loc. Este o idee pe care guvernatorul o formulase încă din august, când spusese că banca centrală permite o flexibilitate mai mare a cursului, iar perspectivele leului depind de corecția fiscală și de stabilitatea politică.
Ce s-a întâmplat cu leul
Leul a pierdut aproape 5% față de euro de la începutul anului. BNR cota un euro la 5,0905 lei pe 1 ianuarie și la 5,3408 lei vineri, 6 noiembrie. Cel mai slab nivel din 2026 a fost atins pe 6 octombrie, la 5,3527 lei. Deprecierea s-a accelerat la sfârșitul lui septembrie și la începutul lui octombrie, după care cursul s-a stabilizat la noul nivel.
Comunicatul BNR din 8 octombrie a menționat explicit deprecierea recentă. Potrivit BCR, ea nu a schimbat prea mult costul banilor în economie. În septembrie, banca centrală a vândut valută, a retras astfel lei din piață, iar dobânzile la care se împrumută băncile între ele au crescut.
De ce contează pentru prețuri
Un leu mai slab scumpește tot ce se cumpără în euro sau în dolari: carburanți, energie importată, utilaje, materii prime. Economiștii grupului Erste, din care face parte BCR, estimau în mai că fiecare depreciere de 1% a leului adaugă aproximativ 0,3 puncte procentuale la prețurile de consum. Tot ei plasau cursul de echilibru în jurul valorii de 5,35 lei pentru un euro, foarte aproape de nivelul actual. BCR consideră că spațiul pentru o depreciere suplimentară este limitat.
Inflația a reînceput să crească. Rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, după ce au ieșit din calcul efectele eliminării plafonului la energie și ale majorării TVA de anul trecut. În septembrie a urcat din nou, la 6,61%, potrivit Institutului Național de Statistică.
BNR anunțase deja că așa va fi. Minuta ședinței din 8 octombrie arată că membrii Consiliului de administrație se așteaptă ca inflația să depășească la finalul anului nivelul de 6,1% prognozat în august. Cauzele indicate sunt scumpirea combustibililor și a energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea materiilor prime după seceta severă din acest an și evoluția cursului.
Ce se așteaptă joi
Economiștii BCR estimau o inflație de 6,4% la finalul lui 2026, cu o probabilă revizuire în sus, spre 6,9%. Ei se așteaptă ca dobânda să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, pentru că inflația de bază, adică cea calculată fără prețurile foarte volatile, ar reveni în intervalul-țintă al BNR, de 2,5% plus sau minus un punct procentual, abia în ultimul trimestru din 2027.
BCR consideră puțin probabilă o majorare a dobânzii, pentru că economia produce mult sub potențialul ei: PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, după o scădere în primul. O dobândă mai mare ar scumpi și mai mult creditele într-o economie care deja stă pe loc.
Dacă interpretarea BCR se confirmă la conferința de presă de după ședință, consecința practică este simplă. Pentru cei cu rate în lei, dobânda de politică monetară nu ar urma să crească. Pentru cei care au datorii în euro sau cumpără din import, cursul ar putea continua să se miște mai mult decât în anii trecuți, când BNR îl ținea aproape stabil.
Riscul principal ține de rating. Analiștii ING avertizau în octombrie că o retrogradare care ar scoate România din categoria țărilor considerate sigure pentru investiții ar pune presiune suplimentară pe leu și pe titlurile de stat. Agențiile de rating reevaluează țara la începutul lui 2027.
