Ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza nivelului Dunării
Nuclearelectrica menține Unitățile 1 și 2 în stare oprită sigură până când apa de răcire permite reluarea producției. Lipsesc temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară.
Unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă rămân oprite până când nivelul Dunării va permite reluarea producției în condiții de siguranță, a anunțat Nuclearelectrica. Operatorul precizează că situația afectează exclusiv producția de energie electrică și nu generează un risc pentru securitatea nucleară.
Cele două reactoare asigură împreună aproximativ 1.400 MW de capacitate instalată, o parte importantă a producției stabile din Sistemul Energetic Național. Menținerea lor în afara rețelei obligă sistemul să acopere diferența din hidrocentrale, termocentrale, surse regenerabile și importuri, în funcție de disponibilitate și de consumul fiecărui interval.
Ce spune operatorul centralei
Potrivit comunicatului Nuclearelectrica, centrala dispune de mai multe sisteme de răcire proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei. Sistemele sunt activate în funcție de parametrii tehnici, iar funcțiile de securitate sunt asigurate integral și atunci când reactoarele sunt oprite.
Compania arată că măsurile adoptate de autorități protejează pompele și mențin redundanța instalațiilor de răcire. Echipele centralei rămân permanent alocate, iar procedurile de oprire sigură continuă până la îndeplinirea condițiilor necesare repornirii.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că perioada este folosită pentru lucrări de mentenanță și pentru creșterea rezilienței centralei. Compania a început și consultări cu experți pentru soluții care să reducă efectele unor episoade hidrologice similare.
Efectul asupra pieței de energie
Oprirea simultană a celor două unități elimină din producția internă una dintre cele mai previzibile surse de electricitate. Reactoarele nucleare funcționează în mod obișnuit continuu, indiferent de variația vântului sau a radiației solare. Înlocuirea lor pe termen scurt depinde de resursele disponibile în fiecare oră și poate mări nevoia de import atunci când consumul urcă.
Impactul asupra prețului nu poate fi separat de restul pieței. Producția hidro, vântul, soarele, indisponibilitățile altor grupuri și fluxurile regionale se schimbă de la o zi la alta. Totuși, absența a circa 1.400 MW reduce marja de siguranță și poate accentua scumpirea intervalelor în care sursele ieftine sunt puține.
Nuclearelectrica nu a anunțat o dată fixă pentru reconectare. Condiția exprimată public este revenirea nivelului Dunării la parametrii care permit operarea sigură. Compania va informa piața și acționarii atunci când unitățile vor putea fi sincronizate din nou cu Sistemul Energetic Național.
Întrebarea de termen lung
Episodul mută în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii energetice la debitele scăzute ale râurilor. Chiar dacă instalațiile de securitate funcționează conform proiectului, producția comercială poate fi limitată de accesul la apă de răcire. Pentru sistemul energetic, consecința economică este nevoia unor rezerve mai mari, a stocării și a unor surse capabile să răspundă rapid.
Investițiile planificate la Cernavodă, inclusiv retehnologizarea Unității 1 și proiectele pentru Unitățile 3 și 4, vor trebui evaluate și prin prisma unor perioade mai frecvente cu debite mici. O capacitate nucleară mai mare aduce producție stabilă și emisii reduse, dar cere și soluții robuste pentru răcire, operare și continuitatea alimentării în condiții hidrologice dificile.