Comisia Europeană lansează strategia de inovare agroalimentară
Cadrele AgRI 2040 și Food 2040 vor lega cercetarea de testarea în ferme, silvicultură, pescuit și lanțurile alimentare.
Comisia Europeană a adoptat o abordare comună pentru cercetarea și inovarea din agricultură, silvicultură, zone rurale și sisteme alimentare. Documentul reunește cadrele AgRI 2040 și Food 2040 și urmărește ca soluțiile dezvoltate în laboratoare să fie testate mai repede în ferme, întreprinderi și comunități.
Comunicarea Comisiei prezentată de AGERPRES stabilește șase priorități, între care competitivitatea, securitatea alimentară, folosirea circulară a resurselor, siguranța alimentelor, sănătatea și cooperarea globală. Pescuitul și acvacultura sunt incluse în componenta Food 2040, iar AgRI 2040 acoperă agricultura, pădurile și spațiul rural.
Noua orientare pune utilizatorii finali în același proces cu cercetătorii și companiile. Fermierii și practicienii ar trebui să participe la conceperea, demonstrarea și adaptarea soluțiilor în condiții locale. Abordarea poate reduce riscul ca tehnologiile finanțate public să rămână proiecte-pilot fără piață sau fără utilitate pentru producători.
Comisia menționează culturile rezistente la secetă și temperaturi extreme, detectarea rapidă a bolilor plantelor, protecția sustenabilă a culturilor și instrumentele digitale pentru gestionarea apei. Aceste exemple răspund unor probleme cu efect direct asupra randamentelor, costurilor de producție și stabilității aprovizionării cu alimente.
Startup-urile, companiile aflate în extindere și întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească o cale mai clară de la cercetare la comercializare. Eficiența depinde totuși de accesul la finanțare, de reguli previzibile și de capacitatea fermierilor de a suporta investițiile inițiale. O tehnologie promițătoare nu devine automat accesibilă exploatațiilor mici.
Cadrele vor orienta proiectele finanțate prin Orizont Europa 2028–2034 și părțile relevante ale viitorului Fond european de competitivitate. Reperele de urmărit sunt bugetele concrete, apelurile de proiecte și proporția soluțiilor care ajung în utilizare comercială. Strategia oferă direcția, iar impactul va depinde de selecție și implementare.
Pentru România, oportunitatea va depinde de participarea universităților, institutelor, fermierilor și firmelor la consorțiile europene. Proiectele trebuie să pornească de la probleme măsurabile, precum consumul de apă sau pierderile de recoltă. Transferul către exploatații va conta mai mult decât numărul studiilor și prototipurilor finanțate.