România · Construcții și infrastructură

observatoreconomic.ro · 21 octombrie 2026

Toate articolele

Construcțiile din România au crescut cu 39% într-un an, cel mai rapid ritm din UE

România a înregistrat în august cea mai mare creștere anuală a producției din construcții din Uniunea Europeană. Datele arată forța investițiilor, dar și dependența economiei de lucrările publice și de fondurile europene.

Șantier de infrastructură rutieră și feroviară

Producția din construcții a crescut în România cu 39% în august 2026 față de aceeași lună a anului trecut, cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. Datele publicate de Eurostat plasează România mult peste Ungaria, care a avansat cu 22%, și Finlanda, cu 12,7%.

Creșterea este puternică și de la o lună la alta. Față de iulie, volumul lucrărilor a urcat cu 7,2%, al treilea rezultat din UE după Ungaria, cu 14%, și Germania, cu 9,3%. Pentru ansamblul Uniunii, avansul lunar a fost de 2%, iar în zona euro de 1,8%.

Diferența față de media europeană nu poate fi explicată printr-o redresare uniformă a pieței. La nivelul UE, construcția de clădiri a scăzut cu 4,1% într-un an, în timp ce ingineria civilă a crescut cu 2,8%, iar lucrările specializate cu 2,9%. România se află într-o fază distinctă, alimentată de șantiere de transport, investiții publice și proiecte cofinanțate din fonduri europene.

Investițiile publice susțin activitatea

Calendarul PNRR și al programelor de coeziune a concentrat execuția multor proiecte în 2025 și 2026. Autostrăzile, căile ferate, rețelele de apă, spitalele și lucrările locale au creat comenzi pentru constructori într-un moment în care consumul și industria au încetinit. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a indicat în scenariile sale recente investițiile publice și fondurile europene drept principalele amortizoare ale slăbirii cererii interne.

Efectul economic este vizibil în mai multe lanțuri: materiale de construcții, transport rutier, proiectare, închiriere de utilaje și servicii tehnice. Salariile din sector susțin consumul local, iar capacitatea suplimentară de transport poate reduce costurile companiilor după finalizarea lucrărilor.

Ritmul de 39% cere însă o lectură prudentă. Indicatorul măsoară volumul lucrărilor față de o bază de comparație, nu calitatea activelor, respectarea termenelor sau randamentul lor economic. O creștere rapidă poate include recuperarea unor întârzieri, facturarea concentrată într-o singură lună și proiecte care au pornit simultan înaintea unor termene europene.

Presiunea se mută spre forță de muncă și costuri

Constructorii se confruntă cu lipsa lucrătorilor calificați, prețuri volatile la materiale și perioade lungi pentru avize. Când numărul șantierelor crește mai repede decât oferta de personal și echipamente, licitațiile atrag mai puțini ofertanți, costurile urcă, iar termenele devin fragile. Importul de forță de muncă a redus parțial deficitul, fără să rezolve lipsa inginerilor, mecanicilor și șefilor de șantier cu experiență.

Riscul bugetar este la fel de important. Cofinanțarea proiectelor și plata lucrărilor neeligibile apasă asupra unui buget cu deficit ridicat. Statul trebuie să prioritizeze proiectele care pot fi terminate și folosite, nu să împartă resursele între prea multe șantiere deschise. O infrastructură incompletă imobilizează bani fără să reducă timpii de transport sau costul utilităților.

Datele Eurostat confirmă că investițiile au devenit motorul cel mai puternic al economiei românești. Următorul test este transformarea volumului de lucrări în productivitate: drumuri legate de zone industriale, căi ferate care pot prelua marfă, utilități care permit investiții și clădiri publice care reduc costuri de funcționare. Altfel, vârful statistic va fi urmat de o perioadă dificilă când fluxurile europene se vor normaliza.