Datoria brută a administrațiilor publice din Uniunea Europeană a ajuns la 82,9% din produsul intern brut la sfârșitul primului trimestru din 2026, de la 81,8% la finalul lui 2025, potrivit datelor provizorii Eurostat. În zona euro, care include Bulgaria din ianuarie 2026, raportul a crescut de la 87,7% la 88,9%.
82,9% din PIB — Datoria UE. date provizorii la finalul T1 2026
Valoarea nominală a datoriei UE a fost de 15,705 trilioane de euro. Din total, 83,6% era reprezentat de titluri de datorie, 13,9% de împrumuturi și 2,5% de numerar și depozite. Structura contează pentru costuri și refinanțare: obligațiunile sunt tranzacționate pe piață, iar randamentele cerute de investitori se schimbă odată cu dobânzile și percepția de risc.
Cele mai ridicate ponderi în PIB au fost în Grecia, 143,5%, Italia, 138,9%, Franța, 117,6%, Belgia, 109,1%, și Spania, 101,6%. Cele mai mici au fost în Estonia, 25,2%, Danemarca, 26,8%, Bulgaria, 28,5%, și Luxemburg, 29,2%. Nivelul datoriei nu descrie singur sustenabilitatea; contează maturitatea, moneda, dobânda, veniturile bugetare și creșterea economică.
Față de trimestrul anterior, 17 state au înregistrat creșteri ale raportului, opt scăderi, iar două au rămas stabile. Cele mai mari majorări au fost în Ungaria, cu 3,1 puncte procentuale, Lituania, cu 2,9, și Luxemburg, cu 2,8. Grecia a avut cea mai mare reducere trimestrială, de 2,6 puncte.
În comparație anuală, România s-a numărat printre statele cu cele mai mari creșteri ale datoriei raportate la PIB, cu 4,3 puncte procentuale. Finlanda a avut un plus de 5,5 puncte, Bulgaria 4,8, Polonia 4,5 și Franța 4,0. Eurostat etichetează toate datele trimestriale drept provizorii, astfel că ele pot fi revizuite.
Raportul datorie-PIB poate crește atât prin împrumuturi noi, cât și printr-un PIB mai slab sau reevaluări. Invers, poate scădea când economia nominală crește chiar dacă datoria nu se reduce în euro. Publicarea din iulie confirmă o majorare în UE și zona euro în primul trimestru, cu diferențe mari între state. Pentru evaluarea finanțelor publice, datele trebuie analizate împreună cu deficitul, dobânzile și necesarul de refinanțare.