Bugetul general consolidat al României a încheiat prima jumătate a anului 2026 cu un deficit de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din produsul intern brut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate de AGERPRES. În aceeași perioadă din 2025, soldul negativ fusese de 69,80 miliarde de lei, respectiv 3,64% din PIB. Comparația indică o reducere atât în valoare nominală, cât și ca pondere în economie, dar bugetul a rămas pe deficit: statul a cheltuit mai mult decât a încasat.
2% din PIB — Deficit bugetar în semestrul I. 41,03 miliarde de lei la 30 iunie 2026
Veniturile totale au ajuns la 342,52 miliarde de lei în intervalul ianuarie–iunie, cu 10,3% mai mult decât în primele șase luni ale anului precedent. Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 33,71 miliarde de lei, în creștere cu 11,1%, iar contribuțiile de asigurări au însumat 110,86 miliarde de lei, cu 7,1% peste nivelul comparabil. Impozitul pe profit a adus 18,97 miliarde de lei, o majorare de 10,1% în termeni anuali.
O contribuție importantă a venit și din fondurile europene. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 30,29 miliarde de lei, cu 20,8% mai mult decât în prima jumătate din 2025. Ritmul acestor rambursări contează pentru execuția bugetară deoarece o parte din proiecte sunt plătite inițial din resurse publice și decontate ulterior. Creșterea veniturilor nu trebuie însă interpretată automat drept o îmbunătățire structurală a tuturor surselor de încasări.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 383,55 miliarde de lei, în urcare cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, ele au coborât de la 19,85% la 18,66%. Cheltuielile de personal au însumat 82,11 miliarde de lei și au fost cu aproximativ 3,3 miliarde de lei mai mici decât cu un an înainte. Asistența socială a totalizat aproximativ 126 de miliarde de lei, în scădere cu 0,5% în termeni nominali.
În sens opus, costurile cu dobânzile au continuat să crească. Statul a plătit 29,37 miliarde de lei pentru dobânzi în primele șase luni, cu 4,14 miliarde de lei mai mult decât în perioada comparabilă din 2025. Aceste plăți reflectă datoria acumulată și condițiile la care România se finanțează. Ele reduc spațiul disponibil pentru alte cheltuieli chiar dacă deficitul curent se restrânge, deoarece serviciul datoriei trebuie achitat înainte ca resursele bugetare să poată fi alocate altor programe.
Rezultatul de la jumătatea anului este o fotografie intermediară, nu execuția finală pentru 2026. Veniturile și cheltuielile nu se distribuie uniform între luni, iar investițiile, rambursările europene, plățile sociale și serviciul datoriei pot modifica ritmul deficitului în a doua jumătate. Reducerea față de 2025 arată că diferența dintre încasări și plăți s-a îngustat până în iunie. Evaluarea îndeplinirii țintei anuale va depinde însă de execuția tuturor lunilor rămase și de dimensiunea economiei folosită la calculul ponderii în PIB.