Economia Uniunii Europene crește cu 0,7% în trimestrul al doilea
Zona euro a avansat cu 0,6% față de trimestrul precedent, în timp ce economia României a stagnat și a scăzut cu 2% în ritm anual.
Produsul intern brut al Uniunii Europene a crescut cu 0,7% în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului. Zona euro a avansat cu 0,6%. Ritmul s-a accelerat după o creștere de numai 0,1% în UE și stagnare în zona euro în trimestrul precedent.
Estimarea Eurostat prezentată de AGERPRES arată diferențe mari între state. Irlanda a avut un avans trimestrial de 10,2%, Slovenia de 1,8%, iar Lituania de 1,7%. România, Belgia și Franța au stagnat, în timp ce Austria a fost singura economie dintre cele raportate cu o scădere, de 0,1%.
Față de trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a crescut cu 1,4% în Uniune și cu 1,2% în zona euro. Malta, Slovenia și Danemarca au avut cele mai ridicate ritmuri anuale. România a înregistrat un declin de 2%, cel mai mare dintre statele pentru care erau disponibile date, iar Irlanda a scăzut cu 0,4%.
Creșterea agregată nu este distribuită uniform și poate fi influențată de economii cu volatilitate ridicată, precum Irlanda. Pentru comparația nivelului de trai și a robusteții ciclului sunt necesare și consumul, investițiile, productivitatea și veniturile reale. PIB-ul trimestrial rămâne totuși reperul cel mai rapid pentru direcția activității.
Ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,1% atât în UE, cât și în zona euro. Eurostat estimează 221,4 milioane de persoane ocupate în Uniune, dintre care 176,4 milioane în zona euro. România a raportat o reducere trimestrială a ocupării de 0,2%, alături de alte câteva state.
Datele pot fi revizuite pe măsură ce institutele naționale transmit informații complete. Pentru România, combinația dintre stagnarea trimestrială, scăderea anuală și reducerea ocupării cere urmărirea producției, consumului și investițiilor din vară. La nivel european, întrebarea este dacă impulsul din trimestrul al doilea continuă într-un mediu cu energie scumpă.
Deciziile Băncii Centrale Europene și politicile bugetare naționale vor influența cererea din a doua jumătate a anului. Creșterea reală trebuie comparată cu inflația și cu veniturile populației. Un PIB în urcare poate coexista cu presiune asupra gospodăriilor dacă prețurile și costurile finanțării cresc mai repede.