Fidelis oferă dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro

Ministerul Finanțelor a deschis a zecea ofertă Fidelis din acest an, cu patru emisiuni în lei și trei în euro. Subscrierile pot fi făcute între 2 și 9 octombrie, iar dobânzile anuale variază între 6,60% și 7,75% pentru lei și între 4,50% și 6,60% pentru euro, în funcție de scadență și de categoria investitorului.

Pagina ofertei Fidelis publicată de Bursa de Valori București arată că emisiunile în lei ajung la scadență în 2028, 2030 și 2036. Dobânda standard este de 6,60% pentru doi ani, 7,15% pentru patru ani și 7,75% pentru zece ani. Tranșa în lei dedicată donatorilor de sânge are tot scadența în 2028, o dobândă de 7,60% și permite subscrieri începând de la 500 de lei.

În euro, investitorii pot alege o emisiune cu scadența în 2029 și dobândă de 4,50% sau una cu scadența în 2036 și dobândă de 6,60%. Donatorii de sânge au o tranșă separată, cu maturitate în 2029, dobândă de 5,50% și subscriere minimă de 100 de euro. Pentru celelalte emisiuni, pragul pornește de la 5.000 de lei sau 1.000 de euro.

Bursa de Valori București precizează că veniturile din dobânzi și câștigurile de capital obținute din titlurile Fidelis sunt neimpozabile. Data estimată pentru admiterea la tranzacționare este 15 octombrie. După listare, titlurile pot fi vândute înainte de scadență, însă prețul din piață poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea nominală, în funcție de dobânzi și cerere.

Oferta include scadențe foarte diferite, iar comparația nu trebuie redusă la cuponul cel mai mare. O obligațiune pe zece ani blochează un randament ridicat pentru mai mult timp, dar este și mai sensibilă la schimbarea dobânzilor. Dacă randamentele din piață urcă, prețul unei emisiuni vechi poate coborî; dacă scad, titlul poate deveni mai valoros. Investitorul care păstrează instrumentul până la scadență primește valoarea nominală și cupoanele prevăzute.

Ministerul a atras aproape 72,4 miliarde de lei prin precedentele 40 de oferte derulate după reluarea programului în 2020. Volumul arată că titlurile de stat au devenit o alternativă importantă la depozite pentru economiile populației și un canal constant de finanțare a bugetului. Pentru stat, baza locală de investitori reduce dependența de ieșirile pe piețele externe, dar nu elimină costul ridicat al dobânzilor.

Decizia între lei și euro depinde de moneda în care vor fi folosiți banii, de orizontul economisirii și de toleranța la risc valutar. Dobânda mai mare în lei compensează inflația și incertitudinea cursului, în timp ce emisiunile în euro pot potrivi mai bine obiectivele exprimate în moneda europeană. Fidelis rămâne datorie a statului român, iar avantajul fiscal nu înlocuiește nevoia de diversificare.