Europa · Macroeconomie și consum

observatoreconomic.ro · 24 octombrie 2026

Toate articolele

Gospodăriile din zona euro văd inflație mai mare și economie mai slabă

Așteptarea mediană pentru inflația din următoarele 12 luni a urcat la 3,1%, în timp ce estimarea privind creșterea economică a coborât la minus 1,5%. Veniturile sunt așteptate să avanseze mult mai lent decât cheltuielile.

Familie analizând cheltuielile gospodăriei

Consumatorii din zona euro anticipează o inflație mai ridicată în următorul an și o evoluție economică mai slabă, potrivit anchetei pentru septembrie publicate de Banca Centrală Europeană. Combinația indică o presiune persistentă asupra bugetelor gospodăriilor, chiar dacă așteptările de inflație pe termen mai lung au rămas stabile.

Estimarea mediană pentru inflația din următoarele 12 luni a urcat la 3,1%, de la 3% în august. Inflația percepută pentru ultimele 12 luni a crescut la 3,6%. Pentru orizonturile de trei și cinci ani, așteptările au rămas la 2,9%, respectiv 2,5%, semn că deteriorarea este concentrată în perioada apropiată și nu s-a transmis, deocamdată, integral către anticipațiile pe termen lung.

Diferențele între venituri sunt relevante. Persoanele din cincimea cu cele mai mici venituri raportează, în medie, așteptări de inflație mai mari decât cele din grupa superioară. Explicația economică este structura consumului: alimentele, energia și locuința au o pondere mai mare în bugetele mici, iar variațiile de preț sunt resimțite mai repede.

Veniturile rămân în urma cheltuielilor

Gospodăriile se așteaptă ca veniturile nominale să crească cu 1,1% în următoarele 12 luni, în timp ce cheltuielile sunt anticipate să avanseze cu 3,7%. Diferența poate fi acoperită prin reducerea economisirii, împrumuturi sau renunțarea la unele achiziții. Niciuna dintre variante nu susține confortabil consumul pe termen lung.

Perspectiva asupra economiei s-a deteriorat. Participanții se așteaptă la o contracție de 1,5% în următoarele 12 luni, față de minus 1,2% în august. Rata șomajului estimată pentru anul viitor a crescut la 11,3%, de la 11%. Nivelurile reflectă percepții, nu prognoza oficială a BCE, dar influențează deciziile de economisire și achizițiile mari.

Pe piața locuințelor, consumatorii anticipează o creștere a prețurilor de 3,5% într-un an, iar dobânda ipotecară așteptată a rămas la 4,9%. Cei cu venituri mai mici estimează costuri de credit mai ridicate. În același timp, ponderea netă a gospodăriilor care raportează înăsprirea accesului la credit a crescut.

Ancheta BCE include aproximativ 19.000 de adulți din 11 state ale zonei euro și a fost realizată între 27 august și 28 septembrie. România nu face parte din eșantion, dar rezultatele contează pentru economia locală prin cererea externă, costul finanțării în euro și deciziile grupurilor bancare și comerciale prezente pe piața românească.

Pentru politica monetară, mesajul este incomod: inflația așteptată pe termen scurt urcă, iar sentimentul privind creșterea și piața muncii se înrăutățește. BCE va evalua aceste răspunsuri împreună cu inflația măsurată, salariile, creditarea și activitatea reală. Datele gospodăriilor arată însă că dezinflația nu a restabilit încă încrederea într-o revenire solidă.