Banca Japoniei vede inflație de 2,5% și pregătește noi majorări ale dobânzii
Prognoza completă publicată la 2 noiembrie ridică estimarea de creștere pentru anul fiscal 2026 la 0,7%. Instituția spune că va continua normalizarea politicii dacă economia evoluează conform scenariului central.

Banca Japoniei estimează o inflație de bază de 2,5% în anul fiscal 2026 și o creștere economică de 0,7%, potrivit prognozei complete publicate la 2 noiembrie. Documentul detaliază decizia de politică monetară adoptată la reuniunea din 30 octombrie și menține perspectiva unor noi majorări ale dobânzii.
Estimarea mediană pentru produsul intern brut a fost revizuită de la 0,6% în iulie la 0,7%. Intervalul prognozelor membrilor consiliului este cuprins între 0,7% și 0,8%. Pentru indicele prețurilor de consum care exclude alimentele proaspete, mediana este 2,5%, iar intervalul 2,4%-2,6%.
Banca vede o economie care continuă să crească moderat, cu sprijin din investițiile legate de inteligența artificială și din exporturi. În același timp, costurile ridicate ale energiei și materiilor prime reduc puterea de cumpărare, iar încetinirea economiilor externe poate slăbi cererea.
Normalizarea monetară rămâne condiționată de date
Japonia a petrecut decenii cu inflație foarte mică, dobânzi apropiate de zero și intervenții masive pe piața obligațiunilor. Trecerea către o politică mai normală este dificilă deoarece orice creștere a randamentelor afectează finanțarea statului, bilanțurile băncilor și cursul yenului.
Raportul Băncii Japoniei spune că, dacă perspectiva economică și a prețurilor se confirmă, instituția va continua să ridice rata de politică și să ajusteze gradul de acomodare monetară. Formularea păstrează flexibilitatea: ritmul nu este prestabilit, iar fiecare pas depinde de salarii, consum, curs și piețele globale.
Riscurile privind inflația sunt evaluate ca fiind orientate în sus. O depreciere a yenului scumpește importurile de energie și alimente, iar companiile pot transfera costurile în prețuri. În sens opus, o încetinire externă mai puternică ar putea reduce exporturile și investițiile, limitând presiunea asupra prețurilor.
Salariile sunt veriga decisivă
Banca urmărește dacă majorările salariale se răspândesc dincolo de marile companii și dacă susțin consumul. O inflație stabilă în jurul țintei de 2% este mai ușor de menținut atunci când prețurile și salariile cresc împreună, nu când scumpirea provine mai ales din importuri.
Negocierile salariale din primăvară vor oferi un indiciu important pentru deciziile din 2027. Firmele mari au mai mult spațiu pentru creșteri, în timp ce întreprinderile mici suportă costuri ridicate și pot transfera mai greu prețurile către clienți. Divergența poate limita consumul chiar dacă media salariilor nominale arată bine.
Productivitatea devine esențială. Investițiile în automatizare și inteligență artificială pot compensa deficitul de forță de muncă, dar rezultatele apar treptat. Dacă salariile cresc mai repede decât productivitatea, marjele și prețurile vor fi supuse presiunii.
De ce contează Japonia pentru Europa și România
Randamentele japoneze influențează fluxurile globale de capital. Investitorii niponi dețin volume mari de obligațiuni externe; atunci când randamentele interne devin mai atractive, o parte a capitalului se poate întoarce în Japonia. Mișcarea poate crește costurile de finanțare pe alte piețe, inclusiv în Europa.
Un yen mai puternic poate reduce avantajul de preț al exportatorilor japonezi, dar scade costul importurilor. Pentru industria europeană, efectele apar în concurența auto, echipamente, componente și lanțuri de aprovizionare. România este conectată prin furnizorii industriali și prin prețul capitalului, chiar dacă relația comercială directă este mai mică.
Semnalul din raport nu este o promisiune de majorare la o dată fixă. Este confirmarea că era banilor aproape gratuiți din Japonia se încheie gradual. Piețele vor urmări fiecare abatere a inflației, a salariilor și a yenului, deoarece un pas al Băncii Japoniei poate avea efecte mult dincolo de economia niponă.