Șaptesprezece state susțin folosirea AI pentru accelerarea cercetării
Viziunea de la Kyoto propune acces mai larg la calcul, date și laboratoare, granturi rapide și investiții în cercetători aflați la început de carieră, fără să stabilească obligații juridice.
Statele Unite și alte 16 țări au susținut duminică Viziunea de la Kyoto, un document care propune folosirea inteligenței artificiale pentru accelerarea cercetării, noi forme de finanțare și acces mai larg la infrastructură științifică. Declarația a fost prezentată la reuniunea anuală Science and Technology in Society din Japonia și nu creează obligații juridice.
Casa Albă a anunțat că lista semnatarilor cuprinde Argentina, Bulgaria, Chile, Cipru, Germania, Grecia, Indonezia, Italia, Japonia, Kazahstan, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Polonia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite. România nu se află între cele 17 state, deși trei membri ai Uniunii Europene din Europa Centrală și de Est au intrat în inițiativă.
Textul integral al Viziunii Kyoto recomandă o combinație de granturi pe termen lung, finanțări rapide, premii și competiții pentru proiectele cu risc ridicat. Semnatarii vor să experimenteze instituții capabile să ofere cercetătorilor mai multă autonomie și să folosească metasciența, adică analiza empirică a modului în care cercetarea este organizată, finanțată și evaluată.
În zona inteligenței artificiale, documentul urmărește integrarea modelelor în fluxurile de lucru științifice și extinderea accesului la date, putere de calcul și instalații experimentale. Promisiunea economică este reducerea timpului necesar pentru testarea ipotezelor, proiectarea materialelor sau descoperirea de medicamente. Costul este concentrarea infrastructurii în câteva state și companii, dacă accesul promis nu este însoțit de reguli clare și finanțare.
Inițiativa pune accent și pe studenți, cercetători aflați la început de carieră și personalul tehnic care operează instrumente complexe. Sunt menționate programe doctorale între universități și industrie, burse, instruire practică și parteneriate de cercetare. Pentru economiile care pierd specialiști, această componentă poate conta la fel de mult ca investiția în servere: infrastructura fără oameni nu produce descoperiri transferabile în economie.
STS Forum se desfășoară la Kyoto între 4 și 6 octombrie și reunește cercetători, miniștri, universități și companii. Declarația lansată în prima zi oferă o direcție politică, nu un program comun cu buget și calendar. Următorul pas relevant va fi apariția unor instrumente concrete de finanțare și a unor reguli pentru partajarea datelor, proprietatea intelectuală și verificarea rezultatelor generate cu AI.
Pentru România, absența de pe listă nu exclude cooperarea ulterioară, dar scoate în evidență competiția pentru acces la calcul și talente. Participarea la consorții europene, dezvoltarea centrelor de date pentru cercetare și legarea universităților de companii pot decide dacă laboratoarele locale folosesc aceste instrumente ca simpli clienți sau contribuie la tehnologii proprii. Declarațiile internaționale au valoare numai atunci când sunt urmate de proiecte pe care cercetătorii le pot accesa.