Inflația urcă la 4,5% în țările OECD, împinsă de scumpirea energiei
Ritmul anual a accelerat de la 4,3% în august, iar energia s-a scumpit cu 17,4%. Din decembrie 2019, nivelul general al prețurilor a crescut cu aproximativ 40%.

Inflația anuală în ansamblul țărilor OECD a crescut la 4,5% în septembrie, de la 4,3% în august, după o nouă accelerare a prețurilor energiei. Comunicatul statistic publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică la 6 noiembrie arată că energia s-a scumpit cu 17,4% într-un an, față de 13,6% în luna precedentă.
Inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a rămas la 3,7%, iar ritmul de creștere a prețurilor alimentelor s-a redus cu 0,2 puncte procentuale. Structura indică un șoc concentrat în energie, însă persistența inflației de bază arată că serviciile și alte categorii continuă să crească peste nivelurile compatibile cu țintele multor bănci centrale.
În zona euro, inflația anuală a fost de 3,8% în septembrie, iar estimarea rapidă pentru octombrie indica 4%. Energia a ajuns la un ritm anual de 20,8% în septembrie. Diferențele dintre țări rămân mari, în funcție de contracte, taxe, mixul energetic și măsurile de sprijin.
Șocul energetic schimbă calendarul dobânzilor
Băncile centrale nu pot produce petrol sau gaze, dar urmăresc dacă scumpirea lor modifică prețurile celorlalte bunuri, salariile și așteptările populației. O creștere temporară a energiei poate fi tolerată mai ușor. Un șoc prelungit riscă să se răspândească în transport, industrie și servicii.
Stabilitatea inflației de bază la 3,7% oferă un semnal mixt. Nu apare o nouă accelerare generalizată, dar nivelul rămâne ridicat. Băncile centrale vor căuta dovezi despre marjele companiilor, negocierile salariale și prețurile serviciilor înainte de a decide dacă dobânzile pot scădea.
Pentru companii, energia mai scumpă mărește capitalul de lucru și reduce vizibilitatea bugetelor. Firmele cu contracte fixe sunt protejate temporar, iar cele expuse cotațiilor curente resimt șocul imediat. Diferența poate schimba concurența în interiorul aceluiași sector.
Nivelul prețurilor este cu 40% peste cel din 2019
OECD calculează că nivelul general al prețurilor din statele membre este cu aproximativ 40% mai mare decât în decembrie 2019. Alimentele sunt aproape cu 50% mai scumpe, iar energia cu aproape 70%. Chiar dacă rata anuală încetinește ulterior, aceste creșteri cumulate nu dispar; ele rămân în bugetele gospodăriilor și în baza de cost a economiei.
Diferența dintre inflație și nivelul prețurilor explică de ce percepția publicului poate rămâne negativă după temperarea ritmului anual. O inflație mai mică înseamnă că prețurile cresc mai lent, nu că revin automat la valorile anterioare. Puterea de cumpărare se recuperează dacă veniturile cresc mai repede decât prețurile pe o perioadă suficientă.
Pentru România, datele OECD sunt relevante prin costul importurilor, dobânzile internaționale și cererea externă. Energia scumpă poate mări factura comercială și costul industriei, iar dobânzile menținute sus în economiile mari ridică randamentele cerute și emitenților din regiune.
Impactul nu este identic în fiecare țară. Economiile cu energie nucleară, hidro sau contracte pe termen lung pot absorbi mai bine o parte din șoc. Cele dependente de importuri la prețul curent resimt mai repede deteriorarea balanței externe și a veniturilor reale.
Următoarele comunicate vor arăta dacă saltul din septembrie este dominat de o bază de comparație nefavorabilă sau marchează o perioadă mai lungă de energie scumpă. Pentru politica monetară, testul decisiv este extinderea către inflația de bază. Pentru economie, testul este cât din cost poate fi absorbit fără o scădere abruptă a investițiilor și consumului.