Pentagonul cere industriei americane să mărească producția de armament
Companiile au primit cel mult trei săptămâni pentru planuri de livrare mai rapidă și extindere a producției pentru capabilități critice.
Pentagonul a cerut companiilor americane din industria de apărare să prezinte rapid planuri pentru creșterea producției și scurtarea termenelor de livrare la capabilități considerate critice. Solicitarea apare pe fondul informațiilor din presa americană despre reducerea unor stocuri după războiul cu Iranul, situație contestată public de președintele Donald Trump.
Documentul relatat de Washington Post și CNN, confirmat pentru dpa și prezentat de Economica.net, este semnat de secretarul adjunct al apărării Steve Feinberg. Reprezentanții industriei au la dispoziție cel mult trei săptămâni pentru a transmite propuneri. Cererea nu reprezintă încă un contract și nu stabilește singură cantitățile ori bugetele care vor fi aprobate.
Feinberg a descris ciclurile de dezvoltare care durează ani drept inacceptabile pentru nevoile actuale. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a spus că instituția urmărește transformarea capacității și eficienței industriei și reforma unui sistem de achiziții considerat învechit. Dialogul direct cu producătorii ar trebui să identifice blocajele din furnizare, personal și investiții.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a estimat la sfârșitul lunii iulie că Statele Unite mai aveau puțin sub 830 de rachete de apărare Patriot, față de puțin peste 2.300 înaintea războiului cu Iranul. Pentru interceptoarele THAAD, estimarea a coborât de la 452 la 278. Aceste valori provin din analiza unui centru independent, nu dintr-un inventar oficial publicat de Pentagon.
Diferența dintre estimări indică dimensiunea consumului posibil, dar nu descrie întreaga capacitate militară. Stocurile operaționale, sistemele desfășurate, rezervele aliaților și ritmul producției pot fi clasificate sau incomplet cunoscute. Tocmai această incertitudine explică de ce solicitarea către industrie pune accent pe termene și capacități, nu numai pe o cifră publică a stocului.
Extinderea producției de rachete și interceptoare cere investiții în linii de fabricație, furnizori specializați, materii prime și forță de muncă autorizată. Companiile nu pot majora instantaneu livrările dacă unele componente au timpi lungi de fabricație. Contractele multianuale și comenzile ferme pot reduce riscul investiției, dar presupun angajamente bugetare pe termen lung.
Pentru aliații Statelor Unite, ritmul producției influențează atât livrările proprii, cât și capacitatea Washingtonului de a reface rezervele după operațiuni. Pentru industrie, termenul de trei săptămâni este începutul unei negocieri privind bani, contracte și reguli de achiziție. Indicatorii decisivi vor fi comenzile efective, volumele, termenele și investițiile aprobate după analiza planurilor.