Prețurile producției industriale din România cresc cu 14,3%, al doilea ritm din UE

Prețurile producției industriale din România au crescut în iunie cu 14,3% față de aceeași lună din 2025, al doilea cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria a raportat o majorare mai mare, de 18,2%, în timp ce media UE a fost de 4,7%, iar cea a zonei euro de 4,6%.

Potrivit datelor Eurostat prezentate de DigiEconomic, Irlanda s-a situat după România, cu un avans anual de 11,4%. Luxemburg a fost singurul stat membru cu o scădere, de 3,7%. Indicatorul urmărește prețurile la poarta fabricii, înainte ca produsele să ajungă în comerț, și poate anticipa o parte din presiunile care se transmit ulterior către companii și consumatori.

Energia a avut cea mai mare contribuție la creșterea europeană. Prețurile din această categorie au urcat cu 10% într-un an, iar bunurile intermediare cu 5,7%. Bunurile de capital s-au scumpit cu 2,2%, cele de folosință îndelungată cu 2,8%, în timp ce bunurile de consum curent au înregistrat o reducere de 0,7%.

România a rămas în partea superioară a clasamentului și în comparația lunară. Prețurile au crescut cu 1% față de mai, într-o perioadă în care media Uniunii Europene a scăzut cu 0,2%. Doar Slovacia a avut un avans mai mare, de 1,1%, iar Estonia a urmat cu 0,9%.

Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere anuală de 12,7% pentru producția destinată pieței interne și externe luate împreună. Diferența față de cifra Eurostat reflectă aria și metodologia indicatorilor, nu o contradicție. În seria INS, industria energetică a avut un avans de 24,47%, iar bunurile intermediare de 10,17%.

Pe ramuri, producția și furnizarea de electricitate, gaze, energie termică și aer condiționat s-au scumpit cu 23,32% față de iunie 2025. Distribuția apei și gestionarea deșeurilor au crescut cu 14,20%, industria prelucrătoare cu 9,09%, iar industria extractivă cu 8,25%.

Pentru firme, prețurile de producție mai mari înseamnă presiune asupra marjelor dacă nu pot transfera costurile către clienți. Efectul asupra inflației de consum nu este mecanic: depinde de contracte, concurență, stocuri și ponderea importurilor. Totuși, o diferență atât de mare față de media europeană poate afecta competitivitatea exportatorilor români.

Următoarele date vor arăta dacă saltul este temporar, legat de șocul energetic, sau se extinde către mai multe ramuri. Evoluția lunară a energiei, a bunurilor intermediare și a prețurilor de consum va fi esențială pentru companii, buget și politica monetară.