România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Rata anuală armonizată a inflației din România a coborât la 8,2% în iulie, de la 9,2% în iunie. Scăderea de un punct procentual este semnificativă, însă nivelul a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Media UE a urcat ușor la 3%, iar zona euro a înregistrat 2,9%.

Potrivit datelor Eurostat pentru luna iulie, după România au urmat Lituania, cu 5,4%, și Cipru și Bulgaria, cu câte 4,4%. La polul opus, Suedia a avut 0,3%, Cehia 1,3%, iar Danemarca și Ungaria câte 1,6%. Indicatorul armonizat folosește aceeași metodologie pentru compararea statelor.

Pe metodologia națională, indicele prețurilor de consum a indicat o rată anuală de 8,16%. Serviciile s-au scumpit cel mai mult, cu 13,67%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 7,93%, și alimente, cu 5,03%. Diferența dintre rata națională și cea armonizată vine din ponderi și reguli metodologice distincte.

În zona euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție la inflația anuală, urmate de energie. O componentă cu prețuri volatile poate coborî rata generală într-o lună și o poate ridica în următoarea. De aceea, băncile centrale urmăresc și inflația de bază, care elimină unele categorii instabile.

BNR estimează o inflație de 5,5% la sfârșitul lui 2026 și de 2,9% la finalul lui 2027. Prognoza nu garantează atingerea acestor valori. Evoluția energiei, taxelor, salariilor și cursului de schimb poate modifica traiectoria. Pentru gospodării, încetinirea inflației înseamnă prețuri care cresc mai lent, nu revenirea lor la nivelurile vechi.

Următoarele luni vor arăta dacă diferența față de media europeană se restrânge. Un ritm mai mic ar reduce presiunea asupra veniturilor reale și ar crea spațiu pentru o politică monetară mai puțin restrictivă, dar numai dacă tendința este durabilă. Clasamentul din iulie rămâne un semnal despre dezechilibrele interne, nu o explicație completă a lor.

Companiile resimt inflația prin costuri și prin cererea clienților, iar contractele pe termen lung devin mai greu de prețuit. Diferența mare față de partenerii europeni poate afecta competitivitatea dacă salariile și inputurile cresc mai repede decât productivitatea. Reducerea inflației trebuie deci urmărită împreună cu producția și veniturile reale.