România cere reguli europene care să deschidă finanțarea pentru firmele locale

Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au convenit elementele principale ale noului pachet pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital. România a susținut la reuniunea ECOFIN că regulile comune trebuie să le ofere companiilor din piețele mai mici acces efectiv la investitori și la finanțare transfrontalieră, nu doar obligații administrative uniforme.

Acordul anunțat de Consiliul Uniunii Europene la 9 octombrie transferă către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe supravegherea celor mai importanți operatori de tranzacționare și post-tranzacționare cu activitate peste granițe. Pentru furnizorii de servicii cripto, supravegherea directă europeană ar urma să se aplice imediat numai entităților considerate semnificative.

Pachetul introduce și statutul de operator paneuropean de piață. O platformă care alege acest regim ar putea administra mai multe piețe în Uniune pe baza unei singure licențe și sub supravegherea ESMA. Administratorii de active ar primi, în anumite condiții, posibilitatea de a folosi un depozitar dintr-un alt stat membru, ceea ce poate crește concurența și reduce costurile grupurilor care lucrează în mai multe jurisdicții.

Miza economică este mult mai mare decât reorganizarea supravegherii. Consiliul estimează că gospodăriile din UE păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare cu randamente reduse. O parte mai mare din aceste economii ar putea finanța firme inovatoare, extinderi industriale și infrastructură dacă piețele devin mai ușor de folosit și mai puțin fragmentate.

Pentru România, testul este dacă o companie locală de dimensiune medie va putea atrage capital din alte state fără costuri juridice și operaționale disproporționate. Bursa de Valori București are o bază de investitori în creștere, dar lichiditatea și numărul emitenților rămân sub nivelul piețelor vest-europene. Reguli mai coerente pot lărgi publicul unei emisiuni, însă firmele au nevoie în continuare de raportări credibile, guvernanță și proiecte care justifică investiția.

Ministerul Finanțelor a arătat că economiile emergente trebuie să își păstreze capacitatea de dezvoltare și accesul la infrastructura europeană de piață. O concentrare exclusivă a intermedierii în câteva centre mari ar putea reduce costurile la nivelul Uniunii, dar ar risca să îndepărteze de capital companiile mici, cu nevoi de finanțare și profiluri de risc diferite.

Poziția Consiliului păstrează un rol pentru autoritățile naționale într-un consiliu al supraveghetorilor, în timp ce un nou comitet executiv permanent al ESMA ar urma să decidă asupra operatorilor supravegheați direct. Transferul sarcinilor este prevăzut pe parcursul a doi ani, cu echipe formate din experți europeni și naționali.

Negocierile cu Parlamentul European pot începe după adoptarea poziției acestuia. Forma finală va decide criteriile după care o infrastructură de piață devine suficient de importantă pentru supravegherea directă și cât de larg va fi pașaportul pentru depozitari. Pentru firmele românești, aceste detalii vor determina dacă reforma aduce capital nou sau doar schimbă instituția care verifică aceleași operațiuni.

România are interesul să pregătească piața internă înaintea aplicării noilor reguli. Prospectele mai clare, raportarea digitală, cercetarea pentru companii mici și stimularea investitorilor instituționali locali pot transforma integrarea europeană într-un canal de finanțare. Fără asemenea pași, economiile românilor și capitalul european vor continua să caute preponderent emitenți mari din piețele deja dezvoltate.