România și-a redus importurile de electricitate cu 59% într-o săptămână cu cerere mai mare
Producția eoliană, hidro și termică a acoperit o creștere de 9% a consumului, însă prețul angro a urcat la peste 240 de euro/MWh. Rezultatul arată diferența dintre suficiența energetică și energia ieftină.

România a redus importurile nete de electricitate cu aproximativ 59% în săptămâna 42, deși consumul intern a crescut cu 9,1%. Producția mai mare din surse eoliene, hidro și termice a acoperit o parte substanțială a cererii suplimentare și a coborât soldul net al importurilor la circa 77,6 GWh.
Datele săptămânale agregate din Platforma de Transparență ENTSO-E indică un consum de aproximativ 983,5 GWh. Producția eoliană și solară a urcat cu 50%, la 343,7 GWh, hidrocentralele au furnizat cu 12,7% mai mult, iar centralele termice și-au majorat producția cu aproape 20%. Direcția este confirmată de informațiile operative publicate de Transelectrica privind funcționarea și schimburile sistemului.
Reducerea importurilor este importantă pentru securitatea energetică, dar nu trebuie confundată cu o ieftinire. Prețul mediu angro al electricității din România a urcat cu 9,7%, la aproximativ 240,5 euro/MWh. Piața locală a rămas conectată la costurile și deficitul regional, chiar dacă mai multă energie a fost produsă în țară.
Vântul a schimbat bilanțul săptămânii
Creșterea producției eoliene a avut cea mai mare contribuție procentuală. Energia din vânt se poate dubla de la o săptămână la alta fără o investiție nouă, exclusiv prin schimbarea condițiilor meteorologice. Această volatilitate ajută sistemul când vântul coincide cu cererea, dar obligă operatorii să păstreze rezerve și capacități flexibile pentru perioadele slabe.
Hidroenergia a completat producția variabilă, iar centralele pe cărbune și gaze au crescut livrările. Combinația a redus nevoia de import, însă o parte din producția termică are cost marginal ridicat. În mecanismul pieței pentru ziua următoare, ultima unitate necesară pentru acoperirea cererii poate influența prețul tuturor tranzacțiilor din interval.
De ce a crescut prețul când importurile au scăzut
Trei factori pot explica mișcarea. Primul este cererea internă mai mare. Al doilea este scumpirea regională, transmisă prin interconexiuni. Al treilea este structura orelor: o medie săptămânală bună de producție regenerabilă poate include vârfuri cu vânt abundent și ore critice în care centralele scumpe stabilesc prețul.
Importul nu este, în sine, un eșec. Energia cumpărată din afara țării poate fi mai ieftină decât pornirea unei unități interne ineficiente. Problema apare când sistemul depinde de import exact în orele în care și vecinii au deficit și prețurile cresc simultan. Indicatorul relevant este costul total al acoperirii cererii în condiții de siguranță, nu minimizarea mecanică a fluxului peste graniță.
Stocarea și consumul flexibil pot reduce diferența dintre producție și preț
Bateriile, hidrocentralele cu acumulare și contractele prin care industria își mută consumul pot păstra mai multă energie ieftină pentru orele scumpe. Fără aceste instrumente, surplusul eolian dintr-o perioadă nu ajută suficient la vârful de seară. Extinderea rețelei interne este la fel de importantă, deoarece energia trebuie transportată din zonele de producție spre centrele de consum.
Bilanțul săptămânii arată că România poate răspunde unei creșteri a cererii printr-un mix diversificat și importuri mai mici. Arată însă și limita indicatorului de autosuficiență: producția internă mai mare nu garantează energie ieftină. Pentru consumatori și industrie, progresul real va însemna mai puține ore stabilite de capacități scumpe și o utilizare mai bună a electricității produse atunci când vântul și apa sunt disponibile.