România are cea mai mare pondere de călătorii interne din UE
Aproape nouă din zece deplasări turistice ale rezidenților români au avut destinații în țară, potrivit Eurostat.
România a înregistrat în 2025 cea mai mare pondere a călătoriilor interne din Uniunea Europeană. Aproximativ 89% dintre deplasările personale și profesionale ale rezidenților români au avut destinații în țară, potrivit datelor publicate de Eurostat la 9 octombrie.
Spania a ocupat locul al doilea, cu 87%, iar Grecia, Franța și Portugalia au avut fiecare câte 85%. La polul opus s-au situat Luxemburg, cu 5%, Belgia, cu 29%, și Malta, cu 32%, diferențe explicate și prin dimensiunea teritoriului și proximitatea granițelor.
La nivelul Uniunii, rezidenții au făcut 1,20 miliarde de călătorii în 2025, cu 1,4% mai multe decât în anul anterior. Dintre acestea, 848 de milioane au fost călătorii interne, iar 264 de milioane au avut ca destinație o altă țară din UE. În total, 92% dintre călătorii au rămas în interiorul Uniunii.
Numărul mai mare de deplasări interne nu a adus însă cele mai mari cheltuieli. Europenii au alocat 266,2 miliarde de euro călătoriilor în propria țară și 379,4 miliarde de euro celor externe. Distanțele, transportul și durata sejurului ridică de regulă bugetul unei călătorii în străinătate.
Pentru turismul românesc, ponderea mare a pieței interne oferă o bază stabilă de clienți, dar arată și o dependență puternică de consumatorul local. Hotelurile, pensiunile și restaurantele sunt mai expuse veniturilor disponibile ale gospodăriilor din România și calendarului vacanțelor interne.
Statisticile nu spun singure dacă alegerea unei destinații din țară este determinată de preferință, de preț sau de accesibilitatea transportului. Ponderea trebuie citită împreună cu durata sejurului, cheltuiala medie și gradul de ocupare. Un număr mare de deplasări scurte poate genera venituri mai mici decât un flux mai redus de turiști cu sejururi lungi.
În cheltuiala pentru călătoriile interne din UE, cazarea a reprezentat 34%, iar transportul 21%. La călătoriile externe, cazarea a avut 35%, iar transportul 32%. Diferența arată cât de mult contează conectivitatea și costul deplasării pentru valoarea economică a turismului.
România poate folosi baza mare de turiști interni pentru a prelungi sezonul și a dezvolta servicii în afara destinațiilor consacrate. Creșterea veniturilor cere însă produse turistice mai bune, transport previzibil și o ofertă care să convingă vizitatorii să stea mai mult și să revină.