România · Tehnologie

observatoreconomic.ro · 26 iulie 2026

Toate articolele

Proiectele românești din programul european pentru cipuri intră în ultimul an de implementare

Bosch și NXP dezvoltă în România activități de cercetare pentru microelectronică, mobilitate verde și conducere automatizată în cadrul IPCEI.

Placă electronică și microcipuri, imagine ilustrativă

Proiectele dezvoltate în România în cadrul celui de-al doilea Proiect Important de Interes European Comun pentru microelectronică și tehnologii de comunicații au ajuns în 2026 la etapa finală a calendarului anunțat pentru unele activități. Bosch indică pentru proiectul său o perioadă de implementare din aprilie 2023 până în decembrie 2026, cu lucrări de cercetare realizate de entități din România.

apr. 2023–dec. 2026 — Calendar Bosch. perioada anunțată pentru proiectul IPCEI

Programul este cunoscut prin acronimul IPCEI și permite statelor membre să sprijine proiecte transfrontaliere considerate strategice, în condițiile aprobate de Comisia Europeană. Participarea unei companii nu înseamnă că România va construi automat o fabrică de cipuri. Activitățile locale pot include proiectare, cercetare, software, testare și dezvoltarea unor componente sau sisteme.

Bosch a anunțat implicarea Robert Bosch SRL și Bosch Automotive SRL în cercetare pentru mobilitate verde și conducere automatizată, precum și colaborări cu mediul universitar. Compania descrie proiectul ca parte a unei inițiative europene mai largi, cu parteneri industriali și academici. Rezultatele concrete trebuie evaluate prin livrabilele tehnice, brevete, angajări și transferul de cunoaștere.

NXP a anunțat la rândul său activități românești de cercetare și dezvoltare în cadrul IPCEI, inclusiv colaborări cu universități și cu alți participanți industriali. NXP România este concentrată pe proiectarea și dezvoltarea de tehnologie, nu pe producția de volum a plachetelor de siliciu. Această distincție contează deoarece lanțul semiconductorilor cuprinde proiectare, fabricare, încapsulare, testare și software.

Pentru economie, valoarea proiectelor de cercetare vine din salarii specializate, contracte cu furnizori, proprietate intelectuală și formarea inginerilor. Efectul este diferit de cel al unei fabrici, care aduce investiții fizice și consum mare de energie și apă. România poate participa la lanțul european prin competențe de proiectare fără să reproducă toate etapele industriale.

IPCEI urmărește reducerea dependențelor și accelerarea tehnologiilor care pot fi folosite în automobile, comunicații, automatizare și dispozitive conectate. Sprijinul public este justificat prin caracterul transfrontalier și riscul cercetării, dar eficiența lui trebuie urmărită. Anunțurile companiilor descriu obiective și parteneriate; ele nu substituie raportarea publică a sumelor plătite și a indicatorilor atinși.

În 2026, criteriul relevant este livrarea etapelor prevăzute, nu simpla includere a României pe harta programului. Continuitatea după încheierea finanțării depinde de proiecte comerciale, cererea globală de cipuri și capacitatea de a păstra specialiștii. România are o poziție mai clară în cercetare și software, iar transformarea acesteia într-un ecosistem mai larg cere investiții repetate și legături stabile cu universitățile.