Global · Finanțe și plăți

observatoreconomic.ro · 4 noiembrie 2026

Toate articolele

Românii folosesc rar transferurile SEPA, deși alternativele pot costa până la 12%

Un studiu publicat de BCE arată că doar 10–20% dintre transferurile raportate în România și Bulgaria sunt bancare prin SEPA. Un sfert dintre români nu dețin încă un cont curent sau un produs similar.

Transfer bancar în euro inițiat de pe un telefon

România este conectată de peste 15 ani la aria unică de plăți în euro, dar numai 10–20% dintre transferurile raportate în România și Bulgaria sunt identificate ca transferuri bancare prin SEPA. O analiză publicată la 3 noiembrie de Banca Centrală Europeană arată că gospodăriile din sud-estul Europei continuă să folosească numerar și operatori de transfer care pot percepe comisioane mult mai mari.

Cercetarea folosește sondajul OeNB Euro Survey din toamna anului 2025 pentru Bulgaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia. Aproximativ o treime dintre beneficiari primesc bani în numerar prin rude sau prieteni, iar o altă treime prin operatori fizici de transfer. Structura diferă de la o țară la alta, însă sistemul bancar nu este canalul dominant.

Costul depinde de coridor, furnizor și modul în care sunt depuși și retrași banii. Transferurile numerar-numerar analizate de BCE au comisioane tipice de 6–12%, iar serviciile digitale nebancare între 1,5% și 4,5%. SEPA permite ca un transfer în euro între instituții participante să fie procesat în condiții apropiate de o plată internă.

Pentru o familie, diferența de comision se adună în fiecare lună

La un transfer lunar de 500 de euro, un comision de 8% înseamnă 40 de euro, respectiv 480 de euro într-un an. O taxă de 1% reduce costul anual la 60 de euro. Diferența de 420 de euro poate fi importantă pentru familiile care folosesc remiterile pentru hrană, utilități, educație sau rate.

Comisionul afișat nu este întregul cost. Furnizorii pot aplica un curs de schimb mai slab decât cel de piață, taxe de retragere sau prețuri diferite după viteză. Consumatorul trebuie să compare suma netă primită, nu doar procentul promovat. Pentru transferurile în euro către un cont în euro, riscul conversiei poate fi evitat; pentru un cont în lei, cursul rămâne relevant.

România are o rată mai mică de primire a remiterilor decât Albania sau Bosnia și Herțegovina, dar fluxul este important pentru multe gospodării. Sondajul citat de BCE arată că 4% dintre respondenții români primesc remiteri, față de 21% în Albania și 17% în Bosnia și Herțegovina. Procentele nu surprind neapărat toate transferurile informale sau frecvența sumelor.

Un sfert dintre români nu au cont curent

Accesul la SEPA presupune de regulă un cont și o instituție participantă. Analiza BCE estimează că aproximativ 25% din populația României nu deține un cont curent sau un produs comparabil. Proporția este mai mare decât în Bulgaria, Serbia sau Macedonia de Nord și limitează trecerea de la numerar la transferuri bancare.

Lipsa contului poate avea cauze diferite: venituri neregulate, costuri, distanță față de o unitate bancară, neîncredere, competențe digitale reduse sau preferința pentru numerar. O aplicație mai bună rezolvă doar o parte a problemei. Conturile de bază cu tarife clare, identificarea la distanță și accesul prin rețele fizice rămân importante.

Băncile au și o problemă de comunicare. Mai puțin de 40% dintre consumatorii din cele șase țări analizate au auzit de SEPA. Infrastructura funcționează discret, dar denumirea tehnică nu îi spune clientului cât va costa transferul și cât va primi familia. O comparație simplă în aplicație între transferul SEPA și alte opțiuni poate schimba alegerea mai mult decât o campanie despre arhitectura plăților.

Extinderea SEPA în Balcani poate reduce costul regional

Albania și Macedonia de Nord au intrat în aria geografică SEPA în 2024, Serbia în 2025, iar Bosnia și Herțegovina a depus cererea în august 2026. Aderarea geografică este doar începutul. Băncile trebuie să participe efectiv la scheme, să adapteze sistemele și să ofere produse accesibile.

Pentru România, extinderea poate ieftini plățile către vecinii din Balcanii de Vest și poate ajuta companiile mici care lucrează cu furnizori sau clienți din regiune. Beneficiul va fi mai mare dacă transferurile instant sunt disponibile la prețuri reduse și dacă instituțiile afișează transparent costul total.

Concurența dintre bănci și fintech-uri a redus deja prețul multor transferuri. Reglementarea europeană privind plățile instant și verificarea beneficiarului poate îmbunătăți viteza și siguranța, dar consumatorii au nevoie de informații comparabile. Furnizorul care afișează un comision mic și recuperează diferența din curs nu oferă neapărat serviciul mai ieftin.

SEPA este o infrastructură matură, însă utilizarea redusă arată că integrarea tehnică și comportamentul gospodăriilor evoluează în ritmuri diferite. Pentru românii care trimit sau primesc bani din Europa, economiile pot fi concrete. Ele depind de conturi accesibile, costuri explicate înaintea plății și capacitatea de a compara suma netă care ajunge la destinație.