Câștigul salarial mediu net din România a fost de 5.684 de lei în mai 2026, cu 159 de lei sau 2,7% sub nivelul lunii aprilie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Salariul mediu brut a coborât cu 257 de lei, la 9.483 de lei. Variația lunară este influențată de calendarul primelor și de rezultatele diferite ale activităților economice.
5.684 lei — Câștig salarial mediu net. mai 2026, potrivit INS
Față de mai 2025, câștigul net a crescut nominal cu 3,2%. Indicele câștigului salarial real a fost însă 93,1%, ceea ce arată că puterea de cumpărare asociată salariului mediu a fost cu 6,9% mai mică decât cu un an înainte. Indicatorul real ajustează evoluția nominală cu schimbarea prețurilor de consum și este relevant atunci când inflația depășește ritmul salariilor.
Cele mai mari câștiguri medii nete au fost în programare și consultanță IT, 13.150 de lei, și în extracția petrolului și gazelor, 12.405 lei. Cele mai mici au fost în pescuit și acvacultură, 2.863 de lei, și în alte activități de servicii, 2.895 de lei. Mediile sectoriale nu reprezintă salariul fiecărui angajat și pot fi influențate de structura ocupațiilor.
INS explică scăderea din mai prin faptul că în lunile precedente fuseseră acordate prime trimestriale, anuale, de performanță sau de Paște, precum și drepturi în natură, ajutoare și sume din profit. În unele domenii au contat și producția ori încasările mai mici. Când plățile ocazionale dispar din baza lunară, media poate coborî chiar dacă salariile contractuale nu sunt reduse.
Cele mai mari scăderi lunare au apărut în asigurări, reasigurări și fonduri de pensii, unde media netă a coborât cu 29,8%. Reduceri între 10% și 20% au fost raportate în extracția petrolului și gazelor, leasing, industria auto, tutun, telecomunicații, rafinare și industria farmaceutică. În sens opus, extracția minereurilor metalifere a avut o creștere de 22,4%.
În sectorul bugetar, câștigul mediu net a crescut cu 2,4% în învățământ și cu 0,5% în administrația publică față de aprilie, dar a scăzut cu 0,5% în sănătate și asistență socială. Comparațiile între public și privat trebuie făcute cu atenție, deoarece calendarul plăților și distribuția ocupațiilor diferă, iar indicatorul INS este o medie pentru activitățile cuprinse în cercetare.
Datele din mai surprind două fenomene distincte: corecția lunară după plăți ocazionale și pierderea anuală de putere de cumpărare. Primul se poate inversa rapid într-o lună cu prime; al doilea arată raportul dintre salarii și inflație pe 12 luni. Pentru angajatori, diferențele foarte mari între domenii indică o competiție inegală pentru personal, iar pentru angajați arată că o majorare nominală nu garantează automat un venit real mai mare.