În 2025, 53,3% dintre tinerii din România cu vârste între 16 și 24 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, potrivit datelor publicate de Eurostat în iulie 2026. Numai Bulgaria a avut o pondere mai mică, de 52,8%. Media Uniunii Europene a fost de 74,6%.
53,3% — Tineri cu nivel de bază. România, grupa 16–24 de ani
Diferența dintre România și media UE a fost de 21,3 puncte procentuale. La capătul superior al clasamentului s-au aflat Danemarca, cu 92,1%, Cehia, cu 91,7%, și Malta, cu 91,5%. Indicatorul nu măsoară utilizarea internetului în general, ci îndeplinirea unor criterii de activitate în mai multe domenii digitale.
Eurostat construiește indicatorul din activități declarate legate de informare și date, comunicare și colaborare, creare de conținut digital, siguranță și rezolvarea problemelor. Pentru nivelul de bază, persoana trebuie să fi realizat cel puțin o activitate în fiecare domeniu. Metodologia oferă comparabilitate, dar nu este un examen practic administrat individual.
În România, 55,1% dintre tinerii bărbați și 51,1% dintre tinere aveau cel puțin nivelul de bază, o diferență de patru puncte în favoarea bărbaților. La nivelul UE situația a fost inversă: 75,9% dintre tinere și 73,3% dintre tinerii bărbați au îndeplinit criteriul. Mediile ascund diferențe legate de educație, venit și localitate.
Competențele digitale influențează accesul la locuri de muncă, educație, servicii publice și comerț online. Ele nu garantează ocuparea sau productivitatea, dar lipsa lor poate limita opțiunile într-o economie în care procesele administrative și comerciale se mută online. Angajatorii cer adesea competențe specifice care depășesc nivelul de bază măsurat aici.
Infrastructura de internet este o condiție necesară, nu suficientă. România are rețele fixe de mare viteză, dar indicatorul de competențe rămâne slab. Diferența arată că accesul trebuie însoțit de educație, dispozitive, sprijin pentru profesori și oportunități de utilizare. Politicile trebuie evaluate prin rezultate măsurate, nu doar prin numărul de echipamente cumpărate.
Cifra de 53,3% este un reper pentru 2025, publicat în 2026, și nu dovedește singură cauza decalajului. Pentru diagnostic sunt necesare date pe regiuni, statut educațional și venit. Următoarele ediții vor arăta dacă programele din școli și formarea adulților reduc diferența față de media europeană sau dacă progresul rămâne mai lent decât în celelalte state.