Cernavodă rămâne fără producție după o nouă oprire a Unității 1
Nuclearelectrica estimează reconectarea Unității 2 la 11 noiembrie și atingerea puterii nominale la 12 noiembrie. Reparația Unității 1 este evaluată la două până la patru zile, urmată de procedurile de repornire.

Nuclearelectrica estimează că Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă va fi sincronizată cu Sistemul Energetic Național la 11 noiembrie și va ajunge la puterea nominală la 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, compania evaluează durata reparației la două până la patru zile, după care vor urma testele și procedurile necesare repornirii.
Calendarul a fost comunicat marți prin raportul curent publicat de Nuclearelectrica la Bursa de Valori București. Termenele sunt estimative și depind de finalizarea lucrărilor și a verificărilor tehnice. Până la reconectarea Unității 2, centrala rămâne fără producție în rețea.
Consecințele depășesc incidentul tehnic punctual. Cele două reactoare CANDU au fiecare o putere de aproximativ 700 MW și asigură, într-un an obișnuit, aproape o cincime din electricitatea produsă în România. Datele ANRE pentru 2025 arată o pondere de 21,88% a energiei nucleare în producția națională.
Unitatea 1 revenise după mai mult de trei luni
Unitatea 1 fusese oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august, după scăderea debitului și a nivelului Dunării. CNCAN a arătat atunci că oprirea ambelor reactoare a fost o măsură preventivă, fără consecințe radiologice. Condițiile hidrologice au permis începerea manevrelor de pornire a Unității 1 la 4 noiembrie, iar reactorul a revenit în sistem la 6 noiembrie.
Defecțiunea anunțată luni se află în partea clasică a centralei, adică în instalațiile care transformă energia termică în electricitate și o evacuează în rețea, nu în reactorul nuclear. Distincția explică de ce Nuclearelectrica poate confirma absența unui impact asupra securității nucleare, deși producția electrică a fost oprită.
Unitatea 2 nu a fost încă resincronizată. Nuclearelectrica a precizat anterior că pornirea ei depindea de o creștere susținută a nivelului Dunării, deoarece funcționarea Unității 1 reduce nivelul din bazinul de aspirație. În comunicatul de luni, compania spune că lucrează la pornirea ambelor unități, fără să anunțe termene separate.
Lipsa producției nucleare trebuie compensată în fiecare oră
Sistemul energetic trebuie să echilibreze permanent producția cu consumul. Când sunt indisponibili aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară, diferența este acoperită printr-o combinație de hidrocentrale, centrale pe gaze și cărbune, energie regenerabilă, importuri și reducerea exporturilor. Combinația exactă se schimbă de la o oră la alta, în funcție de consum, vânt, soare, debitele hidro și prețurile regionale.
Absența reactoarelor nu implică automat un deficit de energie pentru consumatori. România este conectată la sistemul european și dispune de alte capacități de producție. Totuși, energia nucleară are costuri variabile relativ stabile și funcționează de regulă continuu. Înlocuirea ei poate majora costul marginal al sistemului și expunerea la importuri în orele în care producția internă mai ieftină este insuficientă.
Efectul asupra prețului nu poate fi atribuit unei singure centrale fără date orare despre consum, producție și schimburile transfrontaliere. Piața pentru ziua următoare reacționează la ansamblul disponibilităților. O perioadă lungă cu ambele unități oprite ar avea însă un impact mai mare decât o întrerupere scurtă, mai ales dacă se suprapune peste un consum ridicat sau peste o producție hidro și eoliană redusă.
Nuclearelectrica schimbă conducerea tehnică
Compania a decis înlocuirea directorului tehnic al CNE Cernavodă de la 1 decembrie și reevaluarea activităților de mentenanță în raport cu procedurile centralei și standardele internaționale. Directorul general Mihai Gioară a recunoscut că performanța din acest an, evaluată prin frecvența întreruperilor neplanificate, s-a situat sub nivelul asumat de operator.
În mai, Unitatea 2 a rămas oprită mai multe săptămâni după o problemă la un izolator al transformatorului de evacuare, care a impus înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă. În vară, opririle au fost determinate de condițiile hidrologice. Incidentul de acum adaugă o defecțiune în partea convențională a Unității 1. Cauzele sunt diferite, dar efectul economic comun este reducerea disponibilității unei surse care contribuie substanțial la producția națională.
Schimbarea conducerii tehnice indică faptul că operatorul tratează seria de indisponibilități și ca pe o problemă de organizare a mentenanței, nu numai ca pe o succesiune de evenimente izolate. Raportul promis asupra cauzei de profunzime va fi esențial pentru a stabili dacă reparația punctuală este suficientă sau dacă sunt necesare intervenții mai ample asupra echipamentelor auxiliare.
Pe termen scurt, reperele verificabile sunt reconectarea Unității 1, finalizarea pornirii Unității 2 și durata în care centrala rămâne fără producție. Pe termen mediu, contează măsurile de mentenanță, soluțiile pentru alimentarea cu apă în perioade de secetă și pregătirea retehnologizării Unității 1. Disponibilitatea celor două reactoare influențează simultan prețul energiei, necesarul de import și emisiile sistemului electric românesc.