Europa · Finanțe publice

observatoreconomic.ro · 21 iulie 2026

Toate articolele

Datoria publică a zonei euro a urcat la 88,9% din PIB

Raportul a crescut cu 1,2 puncte procentuale într-un trimestru; pentru România, nivelul a ajuns la 60,1% din PIB.

Clădire instituțională europeană, imagine ilustrativă

Datoria publică brută a zonei euro a ajuns la 88,9% din produsul intern brut la sfârșitul primului trimestru din 2026, potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat. La finalul trimestrului al patrulea din 2025, raportul fusese de 87,7%. În Uniunea Europeană, datoria a crescut în aceeași perioadă de la 81,8% la 82,9% din PIB. Ambele agregate au urcat și față de primul trimestru din 2025.

88,9% PIB — Datorie publică zona euro. sfârșitul trimestrului I 2026

În valoare nominală, datoria administrațiilor publice din zona euro a fost de 14.243,5 miliarde de euro, față de 13.946,6 miliarde la sfârșitul lui 2025. Pentru Uniunea Europeană, totalul a crescut de la 15.377,3 miliarde la 15.704,6 miliarde de euro. Raportarea la PIB permite comparații între economii de dimensiuni diferite, dar poate crește atât când se majorează datoria, cât și când scade valoarea produsului intern brut.

Titlurile de datorie au reprezentat 84,3% din datoria zonei euro și 83,6% din totalul Uniunii. Împrumuturile au avut ponderi de 13,2%, respectiv 13,9%, iar numerarul și depozitele au reprezentat 2,5% în ambele agregate. Eurostat publică și împrumuturile dintre guvernele statelor membre: acestea au însumat 1,3% din PIB în zona euro și 1,1% în Uniunea Europeană la finalul trimestrului.

Cele mai mari ponderi ale datoriei în PIB au fost în Grecia, 143,5%, Italia, 138,9%, Franța, 117,6%, Belgia, 109,1%, și Spania, 101,6%. Cele mai mici au fost în Estonia, 25,2%, Danemarca, 26,8%, Bulgaria, 28,5%, și Luxemburg, 29,2%. Nivelul datoriei nu indică singur costul finanțării sau riscul unei țări; maturitatea, moneda, dobânda și baza de investitori sunt de asemenea relevante.

Față de trimestrul precedent, raportul datorie–PIB a crescut în 17 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabil în Letonia și Cehia. Cele mai mari creșteri au fost în Ungaria, cu 3,1 puncte procentuale, Lituania, cu 2,9 puncte, și Luxemburg, cu 2,8 puncte. Cele mai mari scăderi trimestriale au fost în Grecia, cu 2,6 puncte, Bulgaria, cu 1,3 puncte, și Țările de Jos, cu un punct.

Pentru România, datoria publică brută a fost de 1.169,87 miliarde de lei și a reprezentat 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru. Raportul era de 59,3% la finalul lui 2025 și de 55,8% în primul trimestru din acel an. Creșterea anuală de 4,3 puncte procentuale a fost a patra ca mărime din Uniune, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Cifrele sunt cele transmise Eurostat conform metodologiei europene.

Datele trimestriale sunt marcate provizoriu și pot fi revizuite. Datoria brută consolidată include obligațiile administrației publice după eliminarea creanțelor reciproce din interiorul sectorului guvernamental. Ea nu este același lucru cu deficitul, care măsoară diferența dintre venituri și cheltuieli într-o perioadă. Deficitele pot majora datoria, însă variația stocului este influențată și de refinanțări, active financiare, cursuri de schimb și alte ajustări contabile.