Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni

Bugetul general consolidat a încheiat primele opt luni din 2026 cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din produsul intern brut. Execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor arată o reducere de 26,94 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, când diferența dintre veniturile și cheltuielile statului ajunsese la 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB.

Corecția nominală este de aproximativ 31%. Veniturile totale au urcat cu 11,4%, la 468,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, la 527,53 miliarde de lei. Ca pondere în economie, veniturile au avansat de la 21,9% la 22,8% din PIB, iar cheltuielile au coborât de la 26,4% la 25,7%. Diferența dintre cele două ritmuri explică cea mai mare parte a îmbunătățirii soldului bugetar.

Încasările din TVA au avut una dintre cele mai rapide creșteri. Ele au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, iar impozitul pe profit 29,55 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori au ajuns la 43,38 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%.

Pe partea de cheltuieli, factura dobânzilor rămâne principalul semnal de avertizare. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, la 109,04 miliarde, după reducerea unor sporuri și măsurile de limitare a costurilor salariale. Bunurile și serviciile au crescut însă cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei.

Investițiile au avansat de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei. Aproape șapte din zece lei au fost plătiți pentru proiecte susținute din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021–2027. Plățile pentru proiectele din actualul exercițiu european și din PNRR au crescut cu 27 de miliarde de lei, compensând reducerea investițiilor finanțate din surse naționale.

Rezultatul de la opt luni este important, dar nu poate fi extrapolat mecanic până la sfârșitul anului. Rectificările, plățile concentrate în ultimele luni și costul finanțării pot schimba rapid soldul. Programul de guvernare depus în Parlament menține ca reper un deficit cash de cel mult 6,2% din PIB pentru 2026, ceea ce lasă un spațiu limitat pentru decizii noi de cheltuieli.

Pentru companii, reducerea deficitului poate conta prin costul la care România se împrumută și prin stabilitatea viitoarelor taxe. Efectul favorabil va fi durabil numai dacă ajustarea continuă fără blocarea investițiilor productive și fără acumularea de restanțe către furnizori. Creșterea dobânzilor arată că o parte tot mai mare din veniturile publice este consumată de datorii vechi, nu de servicii sau infrastructură nouă.