OMV Petrom a anunțat că are asigurate cantitățile de țiței necesare procesării în luna august și, în mare măsură, în septembrie. Compania a securizat și volumele de produse finite corespunzătoare unei cereri normale în aceeași perioadă, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului responsabil pentru Rafinare și Marketing, citat de Wall-Street.ro.
Prioritatea operatorului este utilizarea rafinăriei la capacitate cât mai mare, într-un context în care conflictul din Orientul Mijlociu și volatilitatea petrolului sporesc riscurile de aprovizionare. Mesajul urmărește să reducă temerile privind eventuale lipsuri în lunile cu trafic turistic ridicat și consum important de motorină și benzină.
Noua legislație poate schimba economia pieței
Parlamentul a aprobat restabilirea situației de criză pentru țiței și produse petroliere, dar compania așteaptă forma finală din Monitorul Oficial. Proiectele discutate includ plafonarea marjelor comerciale la nivelul din 2025, ajustate cu inflația, și modificarea taxei de solidaritate în funcție de prețurile petrolului Brent și ale motorinei.
Impactul nu poate fi calculat înainte de publicarea textului definitiv. O plafonare poate tempera prețurile la pompă pe termen scurt, dar poate reduce stimulentele pentru importuri dacă prețul extern crește brusc. Într-o piață regională tensionată, disponibilitatea produsului este la fel de importantă ca nivelul marjei.
Stocurile oferă timp, nu elimină riscul
Asigurarea volumelor pentru august și septembrie oferă protecție imediată, însă nu izolează România de o perturbare prelungită a rutelor sau a producției. OMV Petrom trebuie să echilibreze securitatea aprovizionării, costurile materiilor prime și noile obligații fiscale. Pentru consumatori, semnalul este că nu există un risc apropiat de penurie în scenariul unei cereri normale.
Asigurarea stocurilor pentru două luni reduce riscul imediat, dar nu elimină expunerea la prețurile internaționale și la transport. România produce o parte din necesarul de țiței, însă rafinăriile depind și de importuri. Diversificarea rutelor, stocurile obligatorii și coordonarea cu autoritățile rămân principalele instrumente de reziliență.