România are cea mai redusă intensitate turistică din Uniunea Europeană
Unitățile de cazare au înregistrat numai 1,6 nopți pe locuitor în 2025, față de o medie europeană de 7. Diferența arată o piață internă mare, dar slab monetizată.
România a avut în 2025 cea mai redusă intensitate turistică din Uniunea Europeană, cu 1,6 nopți petrecute în unități de cazare pentru fiecare locuitor. Media UE a fost de 7 nopți, iar următoarele valori mici s-au înregistrat în Letonia, cu 2,7, și în Polonia și Slovacia, cu câte 2,9, potrivit datelor Eurostat publicate joi.
Indicatorul raportează nopțile înregistrate de hoteluri, pensiuni, campinguri și alte unități incluse în statistica oficială la populația rezidentă. El permite compararea unor piețe de dimensiuni foarte diferite, dar nu include vizitele de o zi, cazarea la rude sau prieteni, toate locuințele secundare și o parte a unităților foarte mici.
În vârful clasamentului se află economii în care turismul are o pondere excepțională: Croația, cu 24,5 nopți pe locuitor, Malta cu 21,7, Cipru cu 19,4, Grecia cu 15,1 și Austria cu 14,6. Pentru aceste state, vizitatorii străini și sejururile lungi ridică puternic raportul.
România are destinații, dar vinde puține nopți
Valoarea scăzută a României nu înseamnă absența călătoriilor. O parte importantă a deplasărilor interne se desfășoară în afara unităților raportate sau pentru o singură zi. Problema economică este că aceste vizite generează mai puține venituri pentru cazare, restaurante, transport local și activități decât un sejur de mai multe nopți.
Durata scurtă a sezonului litoral, legăturile feroviare lente către unele destinații, transportul public local redus și promovarea fragmentată limitează capacitatea operatorilor de a extinde șederea. În multe zone, oferta este concentrată în weekend, iar serviciile care ar putea ocupa ziua suplimentară sunt slab coordonate.
La nivelul Uniunii Europene, unitățile de cazare au raportat 3,1 miliarde de nopți în 2025, cu 4,1% mai mult decât în 2024 și cu 26,5% peste nivelul din 2015. Aproape 81% din nopți au provenit de la turiști interni sau din alte state membre. Sosirile din Asia au produs cu 15,4% mai multe nopți, iar cele din Africa au crescut cu 13,7%.
Cum poate crește valoarea turismului
România poate ridica indicatorul prin prelungirea sejurului, nu doar prin atragerea unui număr mai mare de vizitatori. Un tren de seară, transportul dintre gară și destinație, un traseu bine întreținut sau un program comun al muzeelor pot transforma o excursie de o zi într-o noapte de cazare. Efectul apare apoi în venituri, salarii și taxe locale.
Investițiile trebuie adaptate tipului de destinație. Orașele mari au nevoie de evenimente și conexiuni internaționale. Litoralul are nevoie de servicii care reduc dependența de vreme și de vârful lunilor iulie-august. Zonele rurale și montane au nevoie de acces, siguranță și produse turistice care pot fi rezervate ușor.
Datele Eurostat oferă un reper, nu o evaluare completă a potențialului. România are o piață internă numeroasă, patrimoniu și natură, dar transformă o parte mică din mobilitatea populației în nopți comerciale. Creșterea turismului depinde mai mult de continuitatea serviciilor decât de o nouă campanie de imagine.