Global · Bănci și finanțe

observatoreconomic.ro · 28 octombrie 2026

Toate articolele

Băncile din zona euro înăspresc creditarea, iar cererea de ipoteci scade puternic

Standardele de creditare s-au înăsprit pentru companii și consum, în timp ce cererea netă de credite ipotecare a coborât cu 27%. Costul banilor și percepția mai ridicată a riscului domină deciziile băncilor.

Antreprenoare discutând finanțarea unei firme

Băncile din zona euro au înăsprit din nou standardele pentru creditele acordate companiilor și pentru împrumuturile de consum în trimestrul al treilea, în timp ce cererea a scăzut în toate segmentele. Sondajul de creditare publicat de Banca Centrală Europeană la 27 octombrie arată o piață în care dobânzile mai ridicate, riscurile economice și toleranța mai redusă la risc au început să limiteze atât oferta, cât și apetitul clienților.

Proporția netă a băncilor care au raportat standarde mai stricte pentru firme a fost de 9%, peste anticiparea de 5% din runda precedentă. Pentru creditele de consum, indicatorul a ajuns la 14%, iar pentru creditele ipotecare standardele au rămas, în medie, neschimbate. Termenii efectivi ai contractelor s-au înăsprit însă în toate cele trei segmente, în principal prin dobânzi mai mari.

Sondajul a cuprins 159 de bănci și a avut o rată de răspuns de 100%. El măsoară diferența dintre ponderea instituțiilor care raportează o înăsprire și ponderea celor care indică o relaxare. Un rezultat pozitiv semnalează că înăsprirea domină, nu că toate băncile au luat aceeași decizie.

Companiile cer mai puține credite pentru investiții

Cererea netă de credite pentru companii a scăzut cu 6% în trimestrul al treilea, deși băncile anticipaseră anterior un avans de 4%. Nivelul general al dobânzilor a fost principalul factor negativ. La întreprinderile mici și mijlocii, cererea mai slabă pentru investiții fixe și orientarea către surse alternative de finanțare au contribuit la declin.

Sondajul arată și o creștere a respingerilor. Ponderea netă a băncilor care au raportat mai multe cereri refuzate a fost de 5% pentru companii, cu un efect ceva mai pronunțat în cazul IMM-urilor decât al marilor firme. Pentru o economie care are nevoie de investiții în capacități productive și tehnologie, combinația dintre cerere slabă și criterii mai stricte poate încetini formarea de capital.

Băncile se așteaptă ca cererea de credite pentru firme să rămână aproape neschimbată în trimestrul al patrulea. Unele văd însă o creștere treptată a finanțărilor pentru infrastructura digitală, în special pentru centre de date. Instituțiile spun că împrumuturile legate de inteligența artificială se îndreaptă mai ales către furnizorii de infrastructură, nu către dezvoltatorii de software sau firmele care adoptă tehnologia.

Ipotecile transmit cel mai clar șocul dobânzilor

Cererea netă de credite pentru locuințe a scăzut cu 27%, cel mai puternic recul din trimestrul al treilea al anului 2023. Băncile anticipaseră o reducere de 12%. Dobânzile mai mari au avut cel mai mare efect, urmate de încrederea mai slabă a consumatorilor și perspectivele mai prudente pentru piața imobiliară.

Pentru trimestrul al patrulea, instituțiile anticipează o contracție și mai accentuată, de 36%, a cererii ipotecare. La creditele de consum, cererea a scăzut cu 2% în trimestrul recent și este așteptată să coboare cu 14% în următoarele trei luni. Cheltuielile mai reduse pentru bunuri de folosință îndelungată au contribuit la slăbirea acestui segment.

Accesul băncilor la finanțarea atrasă de la clienți, la obligațiuni și la piețele monetare s-a deteriorat. În cazul finanțării din depozite și alte surse de retail, deteriorarea a fost cea mai mare de la începutul seriei, în 2011, deși BCE o descrie încă drept moderată. Instituțiile se așteaptă la o nouă înrăutățire în următoarele trei luni.

Stocul de credit continuă totuși să crească

Datele monetare publicate separat de BCE arată că volumul ajustat al creditelor către companii a crescut cu 4,2% în septembrie față de anul anterior, iar împrumuturile către gospodării cu 3,1%. Agregatul monetar M3 a avansat cu 3,5%. Acești indicatori descriu stocul existent de credite, în timp ce sondajul surprinde schimbarea condițiilor și a cererii pentru împrumuturile noi.

Cele două seturi de date nu se contrazic. Creditul poate continua să crească anual, în timp ce ritmul noilor solicitări slăbește și băncile devin mai selective. Dacă tendința se prelungește, creșterea stocului va încetini ulterior, mai ales în segmentele în care rambursările depășesc volumele nou acordate.

România nu face parte din zona euro, dar efectele pot ajunge prin grupurile bancare europene, costul finanțării și cererea externă. O companie românească ce exportă către clienți care reduc investițiile poate resimți slăbirea comenzilor, iar filialele locale ale grupurilor europene urmăresc aceleași condiții de piață și cerințe de capital. Legătura nu este automată, pentru că politica BNR și dinamica economiei locale rămân decisive.

Mesajul sondajului este mai larg decât o simplă răcire a ipotecilor. Finanțarea devine mai scumpă și mai selectivă tocmai când companiile europene au nevoie de investiții în productivitate, energie și digitalizare. Dacă băncile continuă să înăsprească standardele, politica publică va trebui să distingă între proiectele viabile blocate temporar de costul capitalului și investițiile care nu mai sunt rentabile la noile dobânzi.