Peste 9.600 de firme și-au suspendat activitatea în primul semestru
ONRC a înregistrat 9.687 de suspendări, cu 2,56% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
Un număr de 9.687 de firme și-au suspendat activitatea în primele șase luni din 2026, cu 2,56% mai puține decât în perioada comparabilă din 2025. Indicatorul arată o ușoară ameliorare la nivel național, dar distribuția teritorială și sectorială este foarte inegală. Suspendarea înseamnă oprirea temporară declarată a activității și nu este echivalentă cu dizolvarea, radierea sau intrarea în insolvență.
Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului citate de Economedia, Bucureștiul a avut cel mai mare număr, 1.192 de firme, în scădere cu 1,89%. Clujul a urmat cu 657 de suspendări, în coborâre cu 5,19%, iar Bihorul a ajuns la 494, după o creștere de 12,79%. Iașiul a raportat 488, Brașovul 418, Timișul 394, iar Neamțul 368.
La celălalt capăt al clasamentului, Giurgiu a avut 45 de suspendări, Ialomița 46, Tulcea 51, Covasna 62, Brăila 63 și Teleorman 75. Numerele mici nu înseamnă automat un mediu de afaceri mai robust, deoarece județele au baze diferite de companii active. Ratele de variație trebuie citite împreună cu dimensiunea economiei locale și cu numărul total de firme.
Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în Caraș-Severin, cu 54,55%, Maramureș, cu 36,64%, și Teleorman, cu 22,95%. Cele mai puternice scăderi au apărut în Giurgiu, cu 41,56%, Vrancea, cu 35,34%, și Tulcea, cu 29,17%. Variațiile mari pot porni de la baze reduse, astfel că procentul nu trebuie separat de numărul efectiv de cazuri.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a concentrat 1.213 suspendări și a consemnat o creștere anuală de 49,02%. Alte activități de servicii au avut 807 cazuri, cu 88,55% mai multe, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au ajuns la 617, în creștere cu 76,29%. Aceste evoluții sectoriale contrastează cu scăderea totală și indică o presiune mai mare în anumite segmente.
Numai în iunie au fost consemnate 1.486 de suspendări. Bucureștiul a avut 180, Clujul 152, Maramureșul 94, iar Brașovul și Timișul câte 68. Pentru a evalua sănătatea mediului privat, seria trebuie comparată cu înmatriculările, dizolvările, radierile și insolvențele. O singură categorie administrativă surprinde doar o parte din mișcarea firmelor.
Scăderea națională de 2,56% este un semnal moderat, nu o schimbare decisivă de tendință. Costul finanțării, cererea internă, taxele și accesul la personal pot influența decizia unei firme de a întrerupe temporar activitatea. Datele din trimestrul al treilea vor arăta dacă reducerea se menține sau dacă avansurile din comerț și servicii se extind.