FMI avertizează că inflația din zona euro poate rămâne peste țintă până în 2028

Inflația din zona euro poate rămâne peste ținta Băncii Centrale Europene până în 2028, iar revenirea la stabilitatea prețurilor ar putea dura și mai mult în unele economii din Europa Centrală și de Sud-Est, potrivit evaluării prezentate joi de Departamentul european al Fondului Monetar Internațional. Mesajul FMI mută atenția de la șocul imediat al energiei către efectele sale mai lente asupra salariilor, serviciilor și deciziilor de investiții.

În briefingul pentru presa internațională, FMI a arătat că Europa a traversat mai bine decât se anticipa perturbările provocate de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina. Extinderea producției regenerabile și reducerea dependenței de combustibili fosili importați au limitat o parte din efect. Totuși, prețurile ridicate la energie continuă să reducă marjele industriei și veniturile reale ale gospodăriilor.

Presiunea nu este distribuită uniform. Economiile care folosesc mai mult gaz în industrie, au piețe de muncă tensionate sau transmit rapid creșterile de costuri în prețurile serviciilor pot coborî mai greu inflația. Pentru statele din centrul și sud-estul Europei, unde convergența salarială este încă rapidă, banca centrală și guvernul trebuie să evite ca măsurile fiscale să amplifice cererea exact când oferta rămâne scumpă.

Energia separă din nou economiile europene

FMI consideră că tranziția energetică a devenit simultan o politică de securitate și una de competitivitate. Producția locală de electricitate din surse regenerabile reduce expunerea la importuri, dar rețelele, stocarea și flexibilitatea consumului trebuie să avanseze în același ritm. În lipsa lor, companiile rămân vulnerabile la variațiile orare ale prețului, iar investițiile noi cer contracte pe termen lung sau capacități proprii de producție.

Pentru România, problema are două dimensiuni. O parte a industriei beneficiază de acces la energie produsă intern, însă conectarea proiectelor noi și modernizarea rețelelor înaintează mai lent decât cererea. În același timp, consolidarea bugetară poate menține presiunea asupra prețurilor prin taxe indirecte și tarife administrate, chiar dacă consumul privat slăbește.

Monitorul economic publicat joi de Eurostat descrie aceeași economie europeană cu semnale amestecate: inflația și prețurile locuințelor au crescut, încrederea s-a deteriorat, iar producția industrială a scăzut, în timp ce comerțul cu amănuntul și serviciile au continuat să avanseze. Piața muncii rămâne robustă, cu șomaj redus și stabil, ceea ce susține veniturile, dar încetinește dezinflația în serviciile intensive în forță de muncă.

Productivitatea devine testul următor

Dincolo de energie, FMI vede o problemă structurală. Ponderea Europei Centrale și de Sud-Est în investițiile străine directe a scăzut, iar sprijinul oferit de fondurile europene nu va crește la nesfârșit. Regiunea trebuie să ridice productivitatea prin integrarea pieței unice, capital local mai puternic, infrastructură digitală și o mobilitate mai bună a lucrătorilor.

Această schimbare este importantă pentru România. O economie care compensează productivitatea redusă prin salarii mici devine mai puțin atractivă pe măsură ce costurile se apropie de cele central-europene. Investitorii compară viteza autorizării, calitatea furnizorilor, disponibilitatea inginerilor și prețul energiei, nu doar costul orar al muncii.

Perspectiva inflației până în 2028 nu înseamnă că prețurile vor crește în fiecare an la ritmul șocului din 2022. Înseamnă că revenirea la ținta de aproximativ 2% poate fi lentă și fragilă. Pentru bănci centrale, spațiul de reducere a dobânzilor rămâne condiționat de date. Pentru guverne, subvențiile generale și taxele schimbate frecvent pot face ajustarea mai costisitoare.

Europa a evitat scenariul unei crize energetice severe, dar costul noii stabilități este încă ridicat. Următoarea etapă cere investiții în rețele, eficiență și industrie, alături de bugete care nu reactivează inflația. Statele care rezolvă această combinație vor putea reduce dobânzile și relansa investițiile mai repede.