Rezervele energetice s-au subțiat, iar creșterea globală a încetinit

Creșterea economică mondială a încetinit de la un ritm anualizat de 3,5% în a doua jumătate a anului trecut la 2,7% în primele șase luni din 2026, pe măsură ce șocul energetic a ridicat inflația și a redus puterea de cumpărare. Economia a rezistat mai bine decât estima OECD în iunie, dar rezervele care au amortizat prima etapă a crizei sunt acum mai mici.

Evaluarea transmisă de OECD Comitetului Monetar și Financiar Internațional arată că prețurile ridicate ale energiei au împins inflația peste țintele băncilor centrale în mai mult de jumătate dintre economiile G20. În paralel, investițiile legate de inteligența artificială au susținut producția și comerțul, limitând încetinirea.

Producția de calculatoare și electronice a crescut în cele 12 luni încheiate în iulie cu 18% în Uniunea Europeană, 11% în Statele Unite, 19% în China și 12% în celelalte mari economii asiatice. Produsele care permit dezvoltarea infrastructurii AI au generat 70% din creșterea anuală a valorii comerțului mondial cu bunuri între ianuarie și mai. Acest impuls contrastează cu stagnarea producției industriale totale din UE.

Petrolul și gazele au revenit pe creștere

Petrolul a depășit din nou 100 de dolari pe baril în septembrie, după ce coborâse spre 70 de dolari la începutul lui iulie. Gazele europene au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2022, iar marjele rafinăriilor din Asia, Europa și Statele Unite s-au multiplicat între februarie și august. Costul carburanților a crescut astfel nu doar din cauza țițeiului, ci și a capacității limitate de procesare.

Stocurile mondiale de petrol observate erau în august cu 507 milioane de barili sub nivelul din februarie, un recul de aproximativ 6%. Rezerva strategică a Statelor Unite a coborât la cel mai mic nivel din 1982, iar depozitele europene de gaze au ajuns la cea mai redusă rată de umplere pentru această perioadă din ultimii peste 15 ani.

Agenția Internațională a Energiei confirmă tensiunea din piață. Statele membre au eliberat deja aproximativ 330 de milioane de barili și pregătesc restul de aproape 100 de milioane, inclusiv peste 20 de milioane de barili de motorină. Măsura limitează creșterea prețurilor pe termen scurt, dar reduce protecția disponibilă în fața unei noi întreruperi.

Prognoza depinde de calmarea energiei

OECD estimează o creștere mondială de 2,9% în 2026 și 3% în 2027, după 3,4% anul trecut. Prognoza presupune că energia atinge un maxim spre finalul acestui an și începe să se ieftinească în 2027. Pentru zona euro, organizația anticipează numai 1% atât anul acesta, cât și anul viitor.

Riscurile rămân orientate în jos. Întreruperi suplimentare ale producției din Orientul Mijlociu, restricții în Strâmtoarea Hormuz sau probleme pe ruta Bab el-Mandeb ar ridica din nou prețurile. Seceta și un posibil episod El Niño foarte puternic pot adăuga presiune asupra alimentelor, după ce contractele futures pentru primele două trimestre din 2027 au crescut în medie cu 8% între sfârșitul lui mai și mijlocul lui septembrie.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani au atins în septembrie maxime ale ultimilor cel puțin 15 ani în aproape toate economiile G7. Pentru guverne, firme și gospodării, energia scumpă vine astfel împreună cu un credit mai costisitor.

România resimte această combinație prin prețurile carburanților, factura industriei și costul datoriei publice. O economie cu deficit bugetar ridicat are resurse limitate pentru subvenții generale, iar dobânzile mari reduc spațiul pentru investiții. Protecția mai eficientă vine din sprijin țintit pentru gospodăriile vulnerabile, rețele energetice mai puternice, stocare și proiecte care reduc consumul de combustibili importați.